Portul Internațional Giurgiulești, vândut românilor, ar putea rămâne sub regim special până în 2075

Statutul special al Portului Internațional Liber „Giurgiulești” ar putea fi extins dincolo de 2030, iar terenurile pe care este amplasat ar urma să fie transmise în drept de superficie până la 31 decembrie 2075, potrivit unui proiect de lege elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării.

În nota informativă se arată explicit că legislația actuală ”nu reglementează alte aspecte de funcționare a PILG după anul 2030”, iar „nesincronizarea perioadei de transmitere a terenului către Investitorul General și perioada de expirare a legii prenotate, generează incoerență și confuzie pentru agenții economici rezidenți ai portului și Investitorul General”. Autorii susțin că intervenția este necesară pentru „asigurarea unui cadru normativ transparent, coerent și previzibil”, în vederea dezvoltării continue a obiectivului de infrastructură strategică.

Proiectul prevede că terenurile principale ale portului, cu suprafețele de 9,5748 ha și 45,6547 ha, precum și cele pentru extindere, rămân bunuri din domeniul public al statului, dar sunt transmise Investitorului General în drept de superficie până la 31 decembrie 2075. Se introduce și obligația plății unei redevențe anuale către bugetul de stat, achitată anticipat până la 31 ianuarie, care „se constituie ca venit la bugetul de stat și poate fi ajustată periodic în funcție de parametrii economici relevanți și a evaluărilor independente”. Potrivit analizei de impact, acest mecanism „urmează să crească veniturile la bugetul public național”.

La expirarea dreptului de superficie, toate construcțiile realizate pe teren vor reveni statului, fără compensație dacă au fost amortizate sau cu despăgubiri egale cu valoarea contabilă în cazul în care nu sunt integral amortizate.

Documentul mai prevede că, după 2030, regimul vamal și fiscal al portului va fi aliniat la normele Uniunii Europene în materie de concurență și regimuri vamale. Totodată, impozitul pe venitul rezidenților va fi aplicat conform regimului general al Republicii Moldova.

Potrivit noite informative, la sfârșitul anului 2025 în PILG erau înregistrate 74 de companii rezidente. Valoarea totală a investițiilor realizate până la 31 decembrie 2024 a constituit 137,3 milioane dolari, dintre care 57,2 milioane dolari, adică aproximativ 47,7%, au fost investite de Investitorul General, ÎCS „Danube Logistics” SRL. Numărul mediu al angajaților companiilor din port a fost de 806 persoane la finele anului 2024.

În 2024, volumul total de mărfuri transbordate prin port a constituit 1,8 milioane tone, chiar dacă a fost în scădere cu 20,9% față de anul precedent. În același an, rezidenții au achitat impozite și taxe în sumă totală de peste 1,43 miliarde de lei, dintre care 645 milioane lei accize și 679,8 milioane lei TVA.

Autorii proiectului argumentează că Portul Internațional Liber „Giurgiulești” „confirmă statutul de infrastructură de transport de importanță strategică pentru Republica Moldova”, iar continuitatea activității și dezvoltării acestuia „devine crucială pentru asigurarea securității economice și dezvoltării Republicii Moldova”.

Precizăm că, ieri, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a anunțat că va finaliza în scurt timp tranzacția de vânzare a companiei Danube Logistics, operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești (GIFP), către Portul Constanța. Contractul de vânzare-cumpărare a acțiunilor, suma căruia nu a fost anunțată, a fost semnat la 31 decembrie 2025 și a fost aprobat de partea română pe 12 februarie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#2075 #statut special #portul internațional giurgiulești #vandut #BERD

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 600 de milioane de lei au fost contabilizate eronat, subevaluate sau raportate necorespunzător la Ministerul Afacerilor Interne, arată auditul Curții de Conturi pentru anul 2025. Auditorii au descoperit active înregistrate greșit de 260 de milioane de lei, patrimoniu subevaluat cu 189 de milioane lei, granturi supraevaluate cu 156 de milioane de lei și alte milioane raportate eronat în cheltuieli și reparații.

Raportul scoate la iveală și probleme în gestionarea parcului auto al MAI. La sfârșitul anului trecut, ministerul administra 3417 mijloace de transport, dintre care 405 erau nefuncționale, iar aproape 1247 de vehicule funcționale nu aveau sisteme GPS instalate. În același timp, cheltuielile pentru parcul auto au ajuns la 123,1 milioane de lei, dintre care 93,2 milioane pentru combustibil și lubrifianți, iar 29,8 milioane pentru întreținere și asigurare. Curtea de Conturi a constatat utilizarea parțială a sistemului GPS, neconcordanțe între datele GPS și foile de parcurs, depășiri ale limitelor de parcurs și chiar cheltuieli pentru alimentarea unor mașini declarate nefuncționale.

Auditul mai arată că MAI nu a înregistrat în evidența contabilă 45 de edificii cu suprafața totală de peste 51 de mii de metri pătrați, iar în gestiunea ministerului figurau active uzate moral și fizic în valoare de 141 de milioane de lei, inclusiv clădiri abandonate, construcții nefinalizate și proiecte nevalorificate. Auditorii au identificat 51 de clădiri neutilizate sau aflate într-o stare avansată de degradare, dar și construcții abandonate de ani de zile, inclusiv o remiză de pompieri din Revaca, unde lucrările sunt blocate de peste 14 ani.

O altă problemă majoră a fost depistată la proiectul de dotare cu autospeciale pentru stingerea incendiilor, finanțat printr-un grant oferit de Agenția Japoneză de Cooperare Internațională. Potrivit Curții de Conturi, operațiunile financiare aferente proiectului, realizate în perioada 2022–2024, au fost recunoscute integral abia în 2025, după recepționarea autospecialelor. În rezultat, veniturile din granturi au fost supraevaluate cu 156,1 milioane de lei, iar cheltuielile – cu 3,4 milioane de lei.

Probleme persistă și la înregistrarea bunurilor la cadastru. Deși MAI a întreprins unele măsuri în 2025, la finalul anului rămâneau neînregistrate 247 de clădiri și 13 terenuri.

Raportul mai arată că infrastructura sistemului TETRA, utilizat pentru comunicațiile operative ale Poliției de Frontieră și ale Serviciului 112, figurează juridic în patrimoniul unei companii private, deși este utilizată de stat. Mai mult, bunuri strategice estimate la 31,2 milioane de lei au fost puse sub sechestru într-un litigiu comercial pentru datorii de circa 2,3 milioane de lei.