Scumpirile încetinesc, dar nu se opresc! Prognoza BNM pentru 2026

Rata anuală a inflației în Republica Moldova va intra pe un trend de diminuare în primul trimestru al anului 2026, după care se va menține relativ stabilă până la sfârșitul anului curent, potrivit celei mai recente prognoze a Băncii Naționale a Moldovei (BNM).

Potrivit estimărilor, nivelul maxim al inflației va fi de 5,1% în trimestrul III 2026, iar nivelul minim este prognozat la 4,4% în trimestrul II 2027. În medie anuală, inflația ar urma să constituie 5,0% în 2026 și 4,5% în 2027.

Datele comparative arată că Banca Națională a Moldovei a revizuit în jos contribuția inflației de bază pentru 2026 și 2027 (−0,2 p.p. și −0,5 p.p.), semn că presiunile din cererea internă și componentele de bază sunt estimate mai temperate decât anterior.

În schimb, prognoza pentru produsele alimentare a fost ajustată în sus, cu +0,2 puncte procentuale pentru 2026 și +0,8 p.p. pentru 2027, ceea ce confirmă că segmentul alimentar rămâne principalul motor al scumpirilor.

În ceea ce privește prețurile reglementate, pentru 2026, contribuția acestora a fost majorată cu +3,4 puncte procentuale, ceea ce indică așteptări de presiuni tarifare mai mari decât se estima în toamna anului trecut. Pentru 2027, ajustarea este negativă (−1,4 p.p.), sugerând o normalizare ulterioară.

În cazul combustibililor, BNM a revizuit în sus contribuția pentru 2026 cu +2,5 p.p. și ușor pentru 2027 (+0,4 p.p.), deși pe termen foarte scurt se menține episodul de contribuție negativă la începutul lui 2026.

Conform scenariului de bază, la începutul anului 2027 inflația va consemna o nouă scădere ușoară, urmând să se stabilizeze ulterior la un nivel apropiat pe parcursul ultimelor trei trimestre ale anului. BNM estimează că, începând cu trimestrul I 2026, rata anuală a inflației va reveni în intervalul de variație al țintei și se va menține în proximitatea acesteia pe întreaga perioadă de prognoză.

BNM anticipează că dinamica anuală a inflației va fi susținută în principal de creșterea prețurilor la produsele alimentare și de evoluția inflației de bază. În același timp, contribuția prețurilor reglementate și a combustibililor va fi mai redusă începând cu trimestrul II 2026. Pentru trimestrul I 2026, prețurile la combustibili sunt prognozate să aibă chiar o contribuție ușor negativă la rata anuală a inflației.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prognoza #inflație #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.