Vagoanele și infrastructura feroviară sunt la limita exploatării. Ce spune directorul CFM

Infrastructura feroviară, vagoanele și locomotivele Gării, sunt la limita termenului de exploatare, a declarat directorul Întreprinderii de stat Calea Ferată din Moldova (CFM), Oleg Tofilat în cadrul emisiunii „Puncte de Reflecție” de la Vocea Basarabiei.

Potrivit directorului CFM este necesară procurarea de locomotive și vagoane noi, întrucât cele existente ar putea în scurt timp să nu mai fie acceptate în circuitul internațional.

În prezent, 40% din rețeaua feroviară a țării se află în stare critică și 60% se află în stare proastă. De asemenea, restabilirea infrastructurii devine și mai dificilă din cauza războiului, întrucât majoritatea materialelor erau procurate din Ucraina.

„Și infrastructura feroviară și materialul rulant se află la limita ciclului de exploatare. Dacă nu investim cu determinare și celeritate, riscăm să rămânem sau fără tracțiune, sau să avem sectoare cu circulație închisă. Când ai un război alături este foarte dificil să atragi resurse pentru finanțare și e foarte dificil să atragi întreprinderi care să execute lucrările, dacă e vorba de reabilitarea infrastructurii. Pentru aceste lucrări ai de adus șine, pietriș, echipamente și toate acestea până acum veneau din Ucraina, din Rusia sau din Belarus. Rusia și Belarus sunt excluse acum din toată logistica. Ucraina e în război. Șinele până acum se produceau la Azovstal, în Mariupol. Credem că în următorii 10 ani acolo nu vor mai fi produse șine. Șinele pentru calea ferată sunt un articol special, ele nu se produc la orice uzină metalurgică, e vorba de un metal de calitate superioară. De asta pentru noi este absolut incert când vom reveni la normal”, a declarat Oleg Tofilat.

Șeful CFM spune că în stare precară se află și materialul rulant al CFM, însă incertitudinea pieței și capacitățile joase de import-export împiedică achiziția de noi vagoane. Pentru procurarea vagoanelor ar trebui contractate credite care necesită a fi achitate indiferent de activitatea sau inactivitatea întreprinderii, trasnmite IPN.

„Planificam vagoanele cerealiere să le luăm din Polonia. Dar prima întrebare a oricărui finanțator este ce venit vor genera vagoanele. Iar în cazul în care exporturile și importurile s-au dus de-a dura, nu putem garanta vreun venit. Când procuri vagoane noi, apare obligația de plată către creditori, indiferent dacă ai sau nu transport. De la proclamarea Independenței nu a fost procurat niciun vagon pentru Calea Ferată. Aici mă refer la vagoane marfare. Au fost reparații capitale la vagoanele de călători. Este clar că vagoanele ajung la sfârșitul ciclului lor de exploatare. Pentru un vagon tipic perioada de exploatare este de 22 de ani, care poate fi extinsă o singură dată, dacă are loc o reparație capitală, cu 11 ani. Când atinge termenul de 33 de ani vagonul nu mai este acceptat în transportul internațional. Uneori mai sunt înțelegeri între state și ele circulă și după acest termen” a mai spus directorul Întreprinderii de stat „Calea Ferată a Moldovei”.

Oleg Tofilat spune că în prezent CFM are în gestiune un număr 2500 de vagoane. Numărul celor funcționale variază, întrucât o dată la doi ani au loc lucrări de întreținere.

#vagoane #infrastructura feroviara #locomotive #Oleg Tofilat #CFM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După începutul războiului din Ucraina și pierderea unor piețe energetice din Europa, Rusia și-a direcționat exporturile de petrol către alte țări, alimentând astfel mașina de război. Însă preocupările cresc în privința unei potentiale catastrofe ecologice din Marea Baltică, unde flota „fantomă” a Rusiei, compusă din tancuri petroliere vechi de decenii, reprezintă o amenințare iminentă.

Ministrul de externe al Suediei, Tobias Billstrom, a tras un semnal de alarmă, acuzând Moscova că folosește nave nepotrivite și încalcă regulile maritime internaționale. Aproximativ jumătate din petrolul rusesc transportat pe mare traversează Marea Baltică și apele daneze, iar acest lucru se întâmplă deseori sub o proprietate opacă și prin folosirea apelor internaționale pentru a evita controlul, scrie The Guardian.

Billström a solicitat noi reguli și mecanisme de aplicare pentru a preveni riscurile asociate flotei ruse, care ar putea provoca o catastrofă ecologică în regiune. Îngrijorările sunt alimentate de faptul că navele sunt vechi și adesea în stare proastă de navigație, iar consecințele unui accident sau al unei scurgeri de petrol ar fi devastatoare pentru mediul înconjurător.

Îngrijorările privind securitatea și mediu în Marea Baltică au fost discutate de miniștrii de externe din opt grupări nordice-baltice de țări pe insula Gotland acum două săptămâni. Billström a subliniat că toți ar fi afectați de o eventuală problemă majoră cauzată de flota rusă, iar ignorarea acestei probleme ar fi periculoasă.

În timp ce Rusia continuă să își consolideze prezența militară în regiune, inclusiv prin utilizarea acestei flote de petrol, comunitatea internațională se confruntă cu provocări în gestionarea acestei situații delicate. Este esențial ca statele să coopereze și să implementeze măsuri eficiente pentru a preveni o catastrofă ecologică în Marea Baltică, subliniind importanța respectării regulilor și normelor internaționale în domeniul maritim.