Vagoanele și infrastructura feroviară sunt la limita exploatării. Ce spune directorul CFM

Infrastructura feroviară, vagoanele și locomotivele Gării, sunt la limita termenului de exploatare, a declarat directorul Întreprinderii de stat Calea Ferată din Moldova (CFM), Oleg Tofilat în cadrul emisiunii „Puncte de Reflecție” de la Vocea Basarabiei.

Potrivit directorului CFM este necesară procurarea de locomotive și vagoane noi, întrucât cele existente ar putea în scurt timp să nu mai fie acceptate în circuitul internațional.

În prezent, 40% din rețeaua feroviară a țării se află în stare critică și 60% se află în stare proastă. De asemenea, restabilirea infrastructurii devine și mai dificilă din cauza războiului, întrucât majoritatea materialelor erau procurate din Ucraina.

„Și infrastructura feroviară și materialul rulant se află la limita ciclului de exploatare. Dacă nu investim cu determinare și celeritate, riscăm să rămânem sau fără tracțiune, sau să avem sectoare cu circulație închisă. Când ai un război alături este foarte dificil să atragi resurse pentru finanțare și e foarte dificil să atragi întreprinderi care să execute lucrările, dacă e vorba de reabilitarea infrastructurii. Pentru aceste lucrări ai de adus șine, pietriș, echipamente și toate acestea până acum veneau din Ucraina, din Rusia sau din Belarus. Rusia și Belarus sunt excluse acum din toată logistica. Ucraina e în război. Șinele până acum se produceau la Azovstal, în Mariupol. Credem că în următorii 10 ani acolo nu vor mai fi produse șine. Șinele pentru calea ferată sunt un articol special, ele nu se produc la orice uzină metalurgică, e vorba de un metal de calitate superioară. De asta pentru noi este absolut incert când vom reveni la normal”, a declarat Oleg Tofilat.

Șeful CFM spune că în stare precară se află și materialul rulant al CFM, însă incertitudinea pieței și capacitățile joase de import-export împiedică achiziția de noi vagoane. Pentru procurarea vagoanelor ar trebui contractate credite care necesită a fi achitate indiferent de activitatea sau inactivitatea întreprinderii, trasnmite IPN.

„Planificam vagoanele cerealiere să le luăm din Polonia. Dar prima întrebare a oricărui finanțator este ce venit vor genera vagoanele. Iar în cazul în care exporturile și importurile s-au dus de-a dura, nu putem garanta vreun venit. Când procuri vagoane noi, apare obligația de plată către creditori, indiferent dacă ai sau nu transport. De la proclamarea Independenței nu a fost procurat niciun vagon pentru Calea Ferată. Aici mă refer la vagoane marfare. Au fost reparații capitale la vagoanele de călători. Este clar că vagoanele ajung la sfârșitul ciclului lor de exploatare. Pentru un vagon tipic perioada de exploatare este de 22 de ani, care poate fi extinsă o singură dată, dacă are loc o reparație capitală, cu 11 ani. Când atinge termenul de 33 de ani vagonul nu mai este acceptat în transportul internațional. Uneori mai sunt înțelegeri între state și ele circulă și după acest termen” a mai spus directorul Întreprinderii de stat „Calea Ferată a Moldovei”.

Oleg Tofilat spune că în prezent CFM are în gestiune un număr 2500 de vagoane. Numărul celor funcționale variază, întrucât o dată la doi ani au loc lucrări de întreținere.

#vagoane #infrastructura feroviara #locomotive #Oleg Tofilat #CFM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Este prematur ca modificările pregătite pentru taxarea consumului de energie electrică și gaze naturale să fie prezentate automat drept scumpiri. Potrivit acesteia, mecanismul a fost conceput astfel încât să protejeze în primul rând gospodăriile cu venituri mai mici și consum redus, a declarat vicepreședintele Parlamentului, Doina Gherman în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la Realitatea TV. Ea a explicat că, în cazul energiei electrice, pentru un consum de până la 150 kW ar urma să fie aplicată o cotă TVA de 0%.

„Consumul mediu de energie electrică în Republica Moldova este de 140 de kW pe lună”, a spus vicepreședintele Parlamentului. Ea a precizat că nu susține că nimeni nu va fi afectat de noile reguli, însă consideră că persoanele care consumă mai puțin sunt, de regulă, cele cu locuințe mai mici și posibilități financiare mai reduse.

În schimb, gospodăriile care consumă 300–400 kW lunar ar avea, în opinia sa, o capacitate financiară mai mare de a suporta costurile.

Referindu-se la gazele naturale, Gherman a declarat că pragul prevăzut este de 150, iar până la acest nivel consumatorii ar urma să achite în continuare TVA de 8%. Potrivit datelor invocate de ea, consumul mediu de gaze naturale în Republica Moldova se situează între 50 și 100.

„Acest mecanism a fost targetat în favoarea oamenilor cu posibilități financiare mai mici. Nu vor fi afectați cei mai social vulnerabili”, a declarat Doina Gherman.

Vicepreședintele Parlamentului a mai afirmat că autoritățile lucrează „foarte intens” la un nou mecanism de protecție a consumatorilor pentru sezonul rece. Potrivit acesteia, premierul a avut „o abordare foarte serioasă și responsabilă”, iar înainte de elaborarea mecanismului au fost realizate analize ample.

Gherman a precizat că noile reguli pentru energia electrică ar urma să intre în vigoare de la 1 aprilie, ceea ce, potrivit ei, lasă suficient timp autorităților pentru a reevalua mecanismul și pentru eventuale modificări.

„Avem o perioadă în care putem să mai examinăm, să vedem, să mai analizăm care este situația și, de ce nu, să mai intervenim. Totul este flexibil”, a conchis vicepreședintele Parlamentului.