Vești proaste pentru moldoveni! Motorina se scumpește! Guvernul majorează acciza din 2025

Ministerul Energiei a propus majorarea accizei la motorină începând cu anul 2025, în cadrul unei strategii de aliniere la standardele Uniunii Europene și de promovare a politicilor „verzi”. Astfel, acciza va crește semnificativ pentru a atinge cerințele minime comunitare aferente taxelor aplicabile carburanților.

În prezent, Republica Moldova aplică o acciză de aproximativ 0,135 euro/litru pentru motorină, mult sub rata minimă de impozitare la nivel comunitar, care este de 0,330 euro/litru. Pentru comparație, acciza medie în UE pentru anul 2022 a fost de 0,55 euro/litru pentru benzină și 0,44 euro/litru pentru motorină. Acciza la benzină în Moldova este de aproximativ 0,290 euro/litru, reprezentând circa 81% din nivelul minim european, în timp ce acciza la motorină este doar 41% din nivelul minim european. Prin urmare, guvernul a decis că o ajustare a accizei la motorină este iminentă.

În acest context, Ministerul Enrgiei propune majorarea pentru următorii 3-5 ani a cotei accizei pentru motorină în raport cu majorările care urmează a fi operate la benzină, astfel încât, Republica Moldova în calitatea sa de țară candidată la UE să se
apropie cât mai mult de cerințele minime comunitare aferente taxelor respective.

Majorarea accizei la motorină este parte a unui plan mai amplu de aliniere la standardele europene, având în vedere statutul Republicii Moldova de țară candidată la UE. În plus, măsura are ca scop descurajarea utilizării motorinei ca și carburant pentru transportul privat, promovând astfel o politică ecologică.

Deși majorarea accizei va avea un impact direct asupra prețului motorinei la pompă, afectând în principal deținătorii de autoturisme care utilizează motorină pentru transport privat, guvernul recunoaște că nu toți consumatorii vor resimți această schimbare în mod uniform. Producătorii agricoli, de exemplu, au beneficiat în trecut de mecanisme de rambursare a accizei, dar aceste politici s-au dovedit a fi mai puțin eficiente și apreciate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#motoina #accize #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova trebuie să reducă deficitul bugetar și, în același timp, să păstreze investițiile publice, consideră expertul economic Veaceslav Ioniță. Potrivit acestuia, finanțele publice se află într-o perioadă dificilă, iar statul ajunge să se bazeze tot mai mult pe împrumuturi interne, care sunt mai scumpe.

Expertul afirmă că, în ultimii șapte ani, cheltuielile bugetare au depășit veniturile cu aproximativ 94 de miliarde de lei. Pentru 2026, deficitul bugetar este estimat la aproape 21 de miliarde de lei, echivalentul a circa 5,5% din PIB. Guvernul și-a propus să readucă deficitul sub pragul de 3%, ceea ce ar necesita, potrivit lui Ioniță, o creștere a veniturilor bugetare cu aproximativ 9,4 miliarde de lei.

„Nu poți trăi veșnic cu această situație, deoarece se adună anumite costuri enorme”, a declarat economistul.

O problemă tot mai mare o reprezintă costurile de finanțare. Cheltuielile statului pentru plata dobânzilor au ajuns de la aproximativ 600 de milioane de lei anual până în 2014 la 5,44 miliarde de lei în 2023, iar pentru 2026 sunt estimate la 6,3 miliarde de lei.

Ioniță atrage atenția că Moldova se împrumută tot mai mult de pe piața internă. În acest an, dobânzile pentru împrumuturile interne sunt estimate la 4,2 miliarde de lei, față de 2,5 miliarde de lei în 2025.

„Am trecut de la granturi și împrumuturi externe la împrumuturi interne. Aceasta a deteriorat dramatic capacitatea țării de a gestiona deficitul bugetar”, a spus expertul.

Și datoria publică a crescut semnificativ, de la aproximativ 60 de miliarde de lei în 2019 la 138,5 miliarde de lei în 2025. În primul trimestru din 2026, aceasta a ajuns la aproape 149,5 miliarde de lei, iar în trimestrul al doilea ar fi depășit 150 de miliarde.

Potrivit lui Ioniță, problema este și durata foarte scurtă a împrumuturilor. În Moldova, durata medie este de aproximativ 260-270 de zile, în timp ce statele dezvoltate se împrumută, de regulă, pe perioade mult mai lungi.

Expertul consideră că soluția nu poate fi doar majorarea taxelor și recomandă creșterea finanțării externe nerambursabile. În ultimii cinci ani, granturile au reprezentat aproximativ 1,5% din PIB, însă în 2025 ponderea lor a coborât la 1,3%, iar pentru prima jumătate a lui 2026 nivelul anualizat este estimat la doar 0,6% din PIB.

„Dacă am avea astăzi granturi de 3,0% din PIB nu ar trebui de majorat povara fiscală. Trăim cea mai dramatică perioadă când nu avem granturi aproape deloc, împrumuturi externe ieftine foarte puține, iar accentul este pus pe împrumuturi interne, care sunt foarte scumpe”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Economistul susține că reducerea deficitului trebuie combinată cu investiții publice și atragerea unor credite externe mai avantajoase, pentru a reduce presiunea exercitată de împrumuturile interne asupra bugetului.