Viața în puf a proprietarului Aeroportului Chișinău. Are patru imobile de lux la Londra

Afaceristul rus Andrey Goncharenko, unul dintre beneficiarii finali ai companiei din Cipru care deține 95% din capitalul Avia Invest SRL – firma din Republica Moldova care a luat în concesiune Aeroportul Internațional Chișinău, a cumpărat, în anii 2012-2014, patru imobile de lux în Londra, în valoare totală de peste 240 milioane lire sterline, scrie rise.md, care citează studiul „The UK’s kleptocracy problem: How servicing post-Soviet elites weakens the rule of law”.

Potrivit studiului, realizat de centrul de studii de politică externe Chatham House, Goncharenko face parte dintr-un grup de cleptocrați din spațiul postsovietic care au achiziționat proprietăți imobiliare de lux în cele mai prestigioase cartiere din Londra.

Chatham House a alcătuit o listă cu 99 de astfel de proprietăți, a cărora valoare este estimată la 2 miliarde de lire sterline, iar printre proprietari sunt în special oligarhi sau membrii familiilor unor șefi de state din Rusia, Ucraina, Kazahstan și Azerbaidjan. Majoritatea tranzacțiilor au avut loc prin intermediul companiilor offshore.

În listă nu apare nicio persoană din Republica Moldova, dar în studiu este menționat cazul lui Luca Filat, feciorul ex-premierului Vlad Filat, care a închiriat un imobil de lux din Londra și care nu a putut demonstra proveniența legală a banilor folosiți în acest scop.

În schimb Andrey Goncharenko deține sau a deținut, prin intermediul unor firme din Gibraltar, patru imobile de lux în valoare totală de circa 246 de milioane de lire sterline (aproape 5,8 miliarde de lei, la cursul zilei). Unul dintre ele este estimat la 120 de milioane de lire sterline, fiind al doilea cel mai scump imobil din lista alcătuită de Chatham House, după cel deținut de Ashraf Kamilov, un apropiat al familiei președintelui azer Ilham Aliyev, potrivit OCCRP.

Potrivit studiului, principalul motiv al succesului cleptocraților în achizițiile de imobile din Marea Britanie este faptul că majoritatea intermediarilor – 81% din 22 de asociații profesionale – avocați, agenți imobiliari, auditori, alții – nu au implementat încă practici de evaluare/verificare a originii fondurilor clienților lor.

Dacă Marea Britanie dorește să creeze un „mediu ostil pentru cleptocrații din lume”, este necesară o revizuire a legislației împotriva spălării banilor (AML) – inclusiv țintirea agenților profesioniști, precum avocații, susțin autorii studiului.

Goncharenko a devenit unul dintre beneficiarii finali ai Komaksavia Airport Invest LTD din Cipru, după ce, în decembrie 2019, s-a retras offshore-ului NR Investments LTD din Insula Guernsey, companie deținută de baronul Nathaniel Rothschild.

#Aeroport #imobile #lux

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mulți retaileri mari din Republica Moldova, în frunte cu milionarul Mircea Baciu (Bomba) și afaceriștii discreți Iurii Starodubov și Vitalie Moraru (Maximum), cer impunerea de taxe vamale și TVA la toate coletele comandate online din afara țării, invocând concurența neloială. Aceștia dar și alții au participat la Clubului Presei Economice. În realitate, această mișcare pare mai degrabă o tentativă disperată de a opri schimbarea inevitabilă a pieței, în care consumatorul are din ce în ce mai mult acces la produse mai ieftine, mai diverse și livrate direct la ușă. E cel puțin ironic să vezi rețele care domină mallurile din Chișinău și au showroomuri de sute de metri pătrați plângându-se de „inechitate” pentru că Temu sau AliExpress livrează un telefon sau o pereche de adidași cu 30% mai ieftin. Dacă aceste magazine tradiționale ar fi oferit prețuri și servicii competitive, clienții nu s-ar fi orientat în masă spre online.

Mai grav este faptul că marii retaileri cer statului să-și folosească pârghiile pentru a le proteja profiturile, sub pretextul apărării bugetului public și al mediului economic local. Ei omit, desigur, să menționeze propriile practici de optimizare fiscală, importurile mascate sau forța de muncă plătită parțial la negru. De cealaltă parte, milioane de moldoveni profită de deschiderea pieței globale și comandă online nu pentru că vor să ocolească sistemul, ci pentru că piața locală nu le oferă nici varietate, nici calitate, nici prețuri decente. În loc să investească în digitalizare, în magazine online sau în îmbunătățirea serviciilor, acești retaileri preferă să ceară guvernului să-i apere de concurență.

În UE, problema a fost rezolvată nu prin interzicerea coletelor, ci prin integrarea giganților internaționali în sistemul fiscal european – vânzătorii plătesc TVA la sursă, iar datele despre colete sunt transmise digital. Moldova ar putea urma același model, fără a penaliza consumatorii. Dar în Moldova, marii jucători cer impozitarea tuturor coletelor, indiferent de valoare, sperând că taxele le vor readuce clienții pierduți. Aceasta este esența luptei: nu pentru buget, ci pentru controlul unei piețe care, încet, dar sigur, scapă din mâinile granzilor. Dacă se va da curs acestor presiuni, vom asista nu la protejarea economiei locale, ci la protejarea privilegiilor unei elite economice care nu vrea să concureze, ci să controleze.