Victoria Furtună – Portret de candidat

07 Oct. 2024, 08:53
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
07 Oct. 2024, 08:53 // Actual //  bani.md

Fosta procuroră anticorupție, Victoria Furtună, a fost înregistrată oficial în cursa pentru prezidențiale pe 24 septembrie curent. Candidează independent la funcția de președintă și este juristă de profesie. Furtună s-a născut pe 24 februarie 1981, în orașul Hîncești. Este căsătorită și are doi copii. Cunoaște limba română și rusă.

Victoria Furtună și-a început cariera în anul 2006, fiind procuror în Procuratura raionului Nisporeni. Doi ani mai târziu, aceasta a fost transferată în Procuratura municipiului Chișinău, sectorul Botanica. În 2019, Furtună este angajată la Procuratura Anticorupție și începe să instrumenteze dosare de rezonanță. În anul 2021, procurora și-a încercat norocul la concursul pentru ocuparea funcției de Procuror General, după suspendarea lui Alexandr Stoianoglo din funcție, însă a fost fără succes. În 2024, pe fundalul unui scandal de amploare, aceasta a demisionat de la PA. Într-un briefing de presă a spus că pleacă din sistem, după ce ar fi fost declarată de Serviciul de Informații și Securitate (SIS) „o amenințare la adresa securității naționale”. A acuzat SIS-ul că ar încălca legea, vrând să fie o instituție loială guvernării. Mai mult, a mers în instanța de judecată pentru a-i cere Maiei Sandu despăgubiri de 1 milion de lei, după ce președinta ar fi făcut unele declarații care i-ar fi afectat imaginea.

Până la acest scandal, Furtună a ajuns în atenția opiniei publice ca procurora care a gestionat mai multe dosare de rezonanță, printre care dosarul parcărilor, în care fostul primar Dorin Chirtoacă era acuzat de corupție, dar și dosarul ex-ministrului Transporturilor, Iurie Chirinciuc, acuzat de trafic de influență și abuz în serviciu.

În primăvara acestui an, Victoria Furtună a anunțat crearea asociației obștești „Vox Populi, Vox Dei”, care își propune să monitorizeze și să scoată la iveală cazurile mari de corupție. Câteva luni mai târziu, aceasta a anunțat că va candida la alegerile prezidențiale din 2024, însă fără a adera la un partid din Moldova. În spațiul publicînsă s-a scris despre faptul că Furtună ar fi făcut o ”alianță secretă” cu fugarul Veaceslav Platon, fondatorul Partidului „Fenix Moldova”.

Potrivit declarației de avere și interese personale depusă la CEC, în 2023, Furtună a obținut un salariu de peste 370.000 de lei de la Procuratura Generală și 240.000 de lei de la firma „SRL Promilton”. Victoria Furtună a obținut mai multe donații impunătoare în 2023. Este vorba de 10.000 de euro și 160.000 de lei. Pentru 2023, fosta procuroră mai indică și venituri de peste 80.000 de lei, bani primiți la zi de naștere.

Familia Furtună are un teren primit drept moștenire, o casă de locuit, de 100 m.p., unde locuiește în abitație, dar și un automobil de model Skoda Superb, pe care l-a luat în leasing. Familia Furtună are și datorii de aproape 43.000 de euro și 84.000 de lei.

Acest material a fost realizat în cadrul Proiectului „Fii informat, votează conștient”, implementat de Bright Communications cu sprijinul Asociației Promo-LEX, din sursele Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate în cadrul materialului aparțin autorilor și nu reflectă neapărat opinia Asociației Promo-LEX și a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

17 Oct. 2026, 14:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Oct. 2026, 14:08 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, avertizează Uniunea Europeană că separarea Republicii Moldova de Ucraina în procesul de aderare ar reprezenta o decizie greșită din punct de vedere moral. Liderul de la Kiev insistă ca cele două state să continue împreună parcursul european, în contextul discuțiilor privind posibilitatea accelerării negocierilor cu Chișinăul, independent de blocajele politice care afectează Ucraina.

„Ar fi pur și simplu greșit să fim separați pe drumul nostru către UE. Sper că acest lucru nu se va întâmpla, pentru că ar fi incorect din punct de vedere moral”, a declarat Zelenski.

Președintele ucrainean și-a argumentat poziția inclusiv prin rolul pe care Ucraina îl joacă în asigurarea securității Republicii Moldova. Potrivit acestuia, Kievul contribuie la prevenirea unor eventuale provocări rusești în regiunea transnistreană, mobilizând inclusiv resurse ale serviciilor de informații și structurilor militare.

„Noi protejăm și Moldova de încercările Rusiei de a crea probleme prin intermediul Transnistriei”, a afirmat Zelenski.

Liderul ucrainean a sugerat că eforturile Kievului pentru menținerea stabilității în regiune trebuie luate în considerare atunci când Bruxellesul decide asupra viitorului european al celor două țări. Potrivit acestuia, Ucraina este nevoită uneori să redirecționeze resurse militare pentru a preveni riscurile de securitate care ar putea afecta inclusiv Republica Moldova.

Declarațiile vin într-un moment în care la nivel european se discută tot mai intens despre posibilitatea ca Republica Moldova să avanseze separat de Ucraina în procesul de aderare, în condițiile în care parcursul Kievului se confruntă cu opoziția Ungariei.

Zelenski susține că Ucraina a avansat deja în negocierile de aderare, prin deschiderea a patru dintre cele șase clustere, și își propune să le deschidă pe celelalte două până la sfârșitul anului.

Republica Moldova și Ucraina au început împreună negocierile de aderare la Uniunea Europeană în iunie 2024. Potrivit informațiilor prezentate, la 13 octombrie 2026, în cadrul conferințelor interguvernamentale de la Luxemburg, a fost oficializată deschiderea a încă două clustere de negociere, astfel încât ambele state au ajuns la patru din cele șase grupuri de capitole.

Deși cele două țări au parcurs până acum etape comune, procesul de aderare este bazat pe meritele și progresele individuale ale fiecărui stat candidat. Prin urmare, Republica Moldova ar putea avansa mai rapid decât Ucraina dacă îndeplinește condițiile necesare și obține acordul statelor membre ale UE.

Pentru Chișinău, o eventuală separare a celor două dosare ar putea însemna accelerarea negocierilor și evitarea blocajelor politice care vizează direct Ucraina. Pentru Kiev însă, o asemenea decizie ar reprezenta o ruptură în parcursul european comun, pe care Zelenski încearcă să o împiedice.