Cea mai lungă vânătoare de comori din istorie s-a încheiat după 31 de ani: Descoperirea care a uimit lumea

Cea mai lungă vânătoare de comori din lume a ajuns la final, după ce Franța a anunțat că o statuetă îngropată a unei bufnițe a fost în sfârșit dezgropată, după 31 de ani, scrie BBC. Este vorba de replica de bronz a unei statui reale din aur care valorează 168.000 de dolari și va fi oferită ca premiu celui care a găsit-o.

„Confirmăm că bufnița de aur a fost dezgropată noaptea trecută”, precizează un mesaj publicat joi dimineață pe chatline-ul oficial al vânătorii, potrivit BBC.

„Prin urmare, acum este inutil să călătoriți pentru a săpa în orice loc în care credeți că ar putea fi situată ascunzătoarea”.

Mesajul a fost postat de Michel Becker, care a ilustrat cartea originală Chouette d’Or și a sculptat statueta îngropată în 1993.

Nu au fost oferite nformații suplimentare legate de sit sau descoperitor, iar Michael Becker nu a putut fi contactat telefonic. Zeci de mii de persoane au luat parte la căutări, care au generat şi alte cărți, broșuri și site-uri de internet.

Vânătoare a fost organizată acum 31 de ani sub forma unui concurs anunţat de lansarea unei cărţi conţinând 11 indicii. Premierul era constituit de bufniţa de aur.

Cu toții au urmărit 11 puzzle-uri complicate prezentate în prima carte a creatorului său, Max Valentin. Când acesta a murit în 2009, sculptorul Becker a preluat operațiunea.

Indiciile complexe trebuiau să conducă la un punct precis undeva în Franța, unde urma să fie găsită sub pământ o replică din bronz a adevăratei bufnițe de aur. Câștigătorul ar fi primit prețiosul trofeu – statueta originală din aur.

Vânătorii de comori au format o adevărată comunitate, aceştia postând mesaje la aflarea veştii.

„În sfârșit sunt eliberat!”, scria într-o postare pe chat-ul vânătorii de pe forumul Discord.

„Nu credeam că voi mai trăi să văd această zi”, scria altul. Și: „E ca în COVID. Atât de bine când se termină”.

„În mod curios, sunt ușurat. Sunt disperat să aflu acum soluțiile pentru a vedea dacă am fost pe calea cea bună”, comentează un alt utilizator.

Unii vânători au rămas sceptici, temându-se că ascunzătoarea ar fi putut fi descoperită cu un detector de metale. Conform regulamentului, descoperitorul trebuie să demonstreze că a rezolvat corect enigmele și că nu a dat întâmplător peste bufniță.

Vânătoarea s-a împotmolit în dispute juridice timp de câțiva ani după moartea lui Max Valentin, și nu toți vânătorii de bufnițe au acceptat preluarea operaţiunii de către Becker.

Becker însuși nu avea inițial cunoștință de situația bufniței îngropate. Soluția se afla într-un plic sigilat în posesia familiei lui Valentin.

În ultimii ani, au fost oferite mai multe indicii comunității bufnițelor, stârnind interesul unei noi generații de vânători.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bufnita #decoperire #trofeu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina