Tânărul care a reuşit să convingă unul dintre bogații lumii să investească 800 de milioane de dolari în proiectul lui

Un fost trader de la Goldman Sachs s-a mutat în zona Bay Area, San Francisco, pentru a căuta succesul în domeniul tehnologiei. Până aici, nimic nou. povestea lui a luat o turnură diferită după ce a decis să nu pună bazele unui start-up şi a ajuns să facă exact opusul: să cumpere cu banii giganţilor tech terenuri agricole. Scopul? Un vis californian atipic, scrie Ziarul Financiar.

În ultimii cinci ani, o companie numită Flannery Associates a cheltuit peste 800 de milioane de dolari pentru achiziţionarea de teren în afara oraşului San Francisco – fără a explica cine se află în spatele acestui efort sau ce planuri are compania respectivă pentru acele terenuri. Acum, oficialii locali care investigau problema au primit în sfârşit un răspuns: un grup de lideri din industria tehnologică, bogaţi şi cunoscuţi, sunt implicaţi în această aventură şi speră să folosească terenul pentru a construi un oraş nou, potrivit relatărilor din The New York Times şi Bloomberg. Potrivit rapoartelor citate de cele două publicaţii, Reid Hoffman, cofondatorul LinkedIn, investitorii Marc Andreessen şi Chris Dixon de la Andreessen Horowitz, Nat Friedman, fostul CEO al GitHub, Laurene Powell Jobs, fondatorul Emerson Collective, şi alţi lideri şi investitori din domeniul tehnologiei au investit în acest proiect. Liderul Flannery Associates pare să fie Jan Sramek, un fost trader al Goldman Sachs.

Imigrant european impresionat de energia start-up-urilor americane, fostul trader s-a mutat în zona San Francisco Bay Area pentru a reuşi în domeniul tehnologiei. La scurt timp după, a început să facă excursii de pescuit în comitatul Solano, de pe marginea estică a golfului San Francisco. Un colţ rural al comitatului a devenit în cele din urmă centrul unui plan conceput de Sramek pentru a construi un oraş de la zero. A creat compania numită Flannery Associates şi a petrecut ultimii ani folosind bani de la unele dintre cele mai bogate persoane din Silicon Valley pentru a-şi transforma ideea ambiţioasă în realitate, potrivit surselor citate de New York Times. Povestea despre cum Sramek a convins câţiva dintre cei mai bogaţi oameni din lume să investească peste 800 de milioane de dolari în ferme şi terenuri neamenajate pentru visul unui oraş nou pare să devină o legendă a Silicon Valley care îmbină idealismul – sau aroganţa – cu capitalismul de modă veche.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tinar #Bogat #afacere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.