VIDEO Acuzații grave în adresa fostului șef al ASP! Gavrilița: Am transmis dosarul Procuraturii Generale

Noi detalii despre licitația de aproximativ 500 de milioane de lei pentru achiziționarea blanchetelor pentru actele de identitate, permise de conducere și certificate de înmatriculare, anulată, ieri, de Agenția Servicii Publice.

Premierul țării, Natalia Gavrilița a declarat că achiziția este dubioasă și a fost organizată cu mai multe abateri.

„Am decis să transmitem raportul efectuat de către corpul de control al prim-ministrului către Procuratura Generală. În raport se conțin mai multe dovezi că această schemă este una de corupție pentru inițierea unei anchete, aici se conțin nume și dovezi”, a explicat premierul.

Noul șef al ASP, Mircea Eșanu a declarat că urmează să modifice tarifele la mai multe servicii pe care le prestează instituția, pentru a le reduce, iar unele, să le excludă.

Anterior, fostul director al ASP, Vladislav Zara, a susținut o conferință de presă pentru a anunța că majorările înregistrate la serviciile prestate de către Agenție au fost operate conform legii, la fel ca și licitația de aproximativ 500 milioane de lei pentru achiziționarea blanchetelor pentru actele de identitate.

După anunțul principal, Zara a făcut mai multe declarații cu privire la organizarea licitației. El a declarat că în luna iunie curent a fost invitat, de două ori, de către secretara Consiliului Suprem de Securitate (CSS), consiliera președintei în domeniul apărării și securității, Ana Revenco, la Președinție, unde potrivit lui, atât Revenco cât și consilierul pe probleme economice, Veaceslav Negruță, i-ar fi sugerat acestuia că agenția trebuie să anuleze licitația de aproximativ 500 milioane de lei pentru achiziționarea blanchetelor pentru actele de identitate.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.