(VIDEO) Cine este noul secretar de stat al Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale? Experiența anterioară

Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării are un nou secretar de stat. Este vorba despre Ana Mardare care va începe activitatea în data de 6 septembrie.

Anunțul despre numirea acesteia în funcție a fost făcut de către ministrul Andrei Spînu, în cadrul ședinței de Guvern. Candidatura a fost susținută de întreg Cabinetul de miniștri.

„Va fi responsabilă de domeniul dezvoltare regională. Ana Mardare este doctor în științe politice la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, România. A fost expert în cadrul mai multor proiecte de dezvoltare regională și a contribuit la elaborarea strategiilor naționale pe acest domeniu. Am toată încrederea în Ana Mardare”, a declarat Spînu.

Doamna Mardare este doctor în științe politice la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, Romania, a fost expert în cadrul mai multor proiecte de dezvoltare regională și a contribuit la elaborarea strategiilor naționale pe acest domeniu, precum Dezvoltarea Strategiei Naționale de Dezvoltare Regională 2027, Elaborarea ghidurilor de finanțare pentru Fondul Național pentru Dezvoltare Regională (GFA pentru GIZ Moldova), dar și a elaborat strategii M&E pentru proiecte de dezvoltare regională (GFA pentru GIZ Moldova).

De asemenea, Ana Mardare cunoaște limba engleză, franceză și rusă, posedă cunoștințe vaste, necesare pentru gestionarea eficientă a domeniilor-cheie ale MIDR.

#ana mardare #sendita #andrei spinu #secretar de stat

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță a comentat, într-un interviu pentru Ziua.md, controversele apărute în ultimele zile privind starea reală a economiei Republicii Moldova, după ce expertul Adrian Lăpușor a criticat afirmațiile despre intrarea țării în recesiune. „Recesiunea din 2024 nu este opinie – este fapt”, a declarat Ioniță, care a contrazis pozițiile optimiste apărute în spațiul public.

Potrivit economistului, în 2024 Republica Moldova a înregistrat două trimestre consecutive de scădere a produsului intern brut, ceea ce reprezintă definiția tehnică a unei recesiuni. „Asta este un fapt, nu o părere. Recesiunea a fost în 2024 și este consemnată oficial”, a subliniat el.

Ioniță afirmă însă că problema reală este mult mai profundă decât recesiunea tehnică și reflectă un declin sistemic acumulat de ani de zile. El susține că producția agricolă se află pe minus de cinci ani consecutiv, industria înregistrează scăderi constante, iar piața muncii a pierdut zeci de mii de locuri de muncă. De asemenea, exporturile au intrat în declin încă din 2022, iar economia nu a revenit la nivelurile anterioare. „Recesiunea este ca un termometru: îți arată febra. Problema este în organism”, a explicat Ioniță.

Economistul avertizează că Republica Moldova trece prin stagflație, un fenomen rar și periculos definit prin combinația de inflație și lipsă de creștere economică. „Când ai inflație suferă populația, dar businessul merge. Când ai stagnare, suferă businessul, dar populația respiră. Când le ai pe ambele, suferă toți”, a spus el, adăugând că în Moldova creșterea prețurilor nu generează activitate economică, un fenomen care se manifestă deja de patru ani.

Un alt semnal de alarmă, potrivit lui Ioniță, este dezechilibrul istoric în comerțul cu produse alimentare. Pentru prima dată, Republica Moldova importă mai multe produse alimentare decât exportă, deși tradițional era un exportator net. „Aici e drama cea mare. Este pentru prima dată în istoria noastră când balanța alimentară este negativă”, a spus el.

Ioniță a criticat modul în care autoritățile prezintă cifrele economice, subliniind că o creștere de 1% după cinci ani de scăderi nu poate fi considerată o performanță. „Nu e rușine să spui adevărul economic. Dacă PIB-ul este la doar 70% din ceea ce a fost cândva, cu ritmurile actuale ne-ar trebui 20 de ani să ajungem înapoi”, a adăugat el.

În concluzie, Ioniță afirmă că discuțiile despre existența sau inexistența recesiunii deturnează atenția de la problema reală: un declin structural profund. „Recesiunea din 2024 a fost doar un simptom. Situația reală este mult mai gravă și trebuie privită în ansamblu”, a încheiat economistul.