Cine va conduce noul guvern al Emiratului Islamic al Afganistanului? Economia este aproape de prăbușire

Mullahul Abdul Ghani Baradar, co-fondatorul talibanilor, va fi cel care va conduce noul guvern al Afganistanului, țară recent redenumită de către talibani, ca „Emiratul Islamic al Afganistanului”.

Potrivit informațiilor, noul guvern va fi anunțat în curând. Mullahul Abdul Ghani Baradar, co-fondatorul talibanilor, a ajuns, pe 21 august, la Kabul pentru a negocia cu alți reprezentanți ai talibanilor noua guvernare afgană. Miza este dacă talibanii pot guverna o țară care se confruntă cu o criză economică, un dezastru umanitar şi amenințări la adresa securității şi stabilității din partea grupurilor jihadiste rivale, inclusiv o ramură locală a Statului Islamic.

Unele spun că Baradar, care conduce funcţia politică a talibanilor, va fi secondat de mullahul Mohammad Yaqoob, fiul mullahului Omar, şi de Sher Mohammad Abbas Stanikzai, în funcţii de conducere în guvern.

Haibatullah Akhundzada, liderul religios suprem al talibanilor, se va concentra pe probleme religioase, a spus o altă sursă talibană.

Guvernul interimar ar urma să fie format exclusiv din membri talibani şi ar include 25 de ministere, cu un consiliu consultativ, sau shura, format din 12 erudiți musulmani, a adăugat sursa. De asemenea, în termen de şase până la opt luni este planificată o loya jirga, sau o mare adunare, care reunește bătrâni şi reprezentanți din societatea afgană pentru a discuta despre constituție şi structura viitorului guvern.

Legitimitatea guvernului în ochii donatorilor şi investitorilor internaționali va fi crucială. Grupurile umanitare au avertizat asupra unei catastrofe iminente, iar economia, bazată de ani de zile pe milioane de dolari de ajutor extern, este aproape de prăbușire.

Talibanii au aplicat o formă radicală a şariei, sau a legii islamice, în special asupra femeilor, când a guvernat, în perioada 1996-2001. De această dată, mișcarea a încercat să prezinte lumii o faţă mai conciliantă, promițând să protejeze drepturile omului şi să se abţină de la represalii împotriva dușmanilor.

#talibani #afganistan #economie #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”