VIDEO Mister dezvăluit. Află de ce au ieşit muzicienii în negru să cânte pe străzile din Chişinău

Filmuleţele apărute săptămâna trecută în spaţiul virtual, în care câţiva instrumentişt interpretau muzică clasică în centrul capitalei, sunt parte a unui flashmob, organizat pentru da valoare acestui gen de muzică şi a invita astfel melomanii la seara de gală a Festivalului Internaţional VinOpera. Despre asta anunţă Castel Mimi pe pagina sa de Facebook.

„Ne-am bucurat să vedem că interpretarea muzicii clasice în stradă a oprit trecătorii din agitaţie. Oamenii au imortalizat momentul şi şi-au exprimat aprecierea prin aplauze”, se arată în textul publicat pe pagina Castel Mimi.

Prim-Dirijorul Orchestrei Filarmonicii Naţionale, Mihai Agafiţa, împreună cu colegii săi, au interpretat „Fantezia Carmen” în patru locaţii – trei în Chişinău şi una la Castel Mimi, gazda evenimentului, unde pe 1 septembrie va fi apogeul festivalului VinOpera.

În prima zi de toamnă sunteţi aşteptaţi la un grandios concert susţinut de peste 60 de artişti şi muzicieni din Republica Moldova şi România. Două orchestre, conduse de dirijorul român Daniel Jinga, vor fi sincronizate cu vocile soliştilor de operă de la Bucureşti şi Chişinău – Iordache Basalic, Mădălina Barbu, Lilia Istratii şi Dumitru Mîţu.

Dacă încă nu aţi rezervat bilete, trebuie să vă grăbiţi, pentru că numărul de locuri este limitat.

https://iticket.md/en/event/festivalul-international-de-muzica-clasica-vinopera-la-castel-mimi-2023

Reamintim că Festivalul Internaţional de Muzică Clasică VinOpera se va desfăşura în perioada 30 august – 1 septembrie, iar Realitatea este partenerul media general al evenimetului. Urmăriţi-ne pentru a fi la curent cu toate detaliile organizatorice.

#muzicieni #vinopera #Castel Mimi #festival

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.