(VIDEO) Sergiu Gurău, „Floare de cireș” SRL: Antreprenorii sociali sunt exploratori neobosiți de oportunități

25 Nov. 2021, 11:22
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
25 Nov. 2021, 11:22 // Oameni şi Idei //  MD Bani

„Floare de cireș” SRL este o întreprinderea Socială de Inserție din satul Răzeni, raionul Ialoveni – una dintre primele afaceri cu impact social din Republica Moldova. Sergiu Gurău, fondatorul afacerii sociale a decis să se lanseze în acest domeniu pentru a rezolva mai multe probleme sociale precum; șomajul și migrația tinerilor, economie informală și tineri fără pregătire profesională, etc. Acum, în cadrul întreprinderii activează persoane cu dizabilități

„Fiindcă organizația în care activez se află în mediul rural, am observat probleme care vor avea consecințe dramatice în viitorul apropiat asupra dezvoltării social-economice: șomajul și migrația în rândul tinerilor, economie informală și tineri fără pregătire profesională, un număr tot mai mare al tinerilor din categorii defavorizate, inactiv economic și cu risc sporit de excludere socială. Această „oportunitate” m-a și determinat, de fapt, să am o abordare mai inovatoare și am văzut un mare potențial de a lansa o afacere socială care să răspundă atât necesităților emergente ale tinerilor cât și valorificarea resurselor cu potențial economic pe care le avem în regiune.”

Pentru a lansa afacerea socială, Sergiu Gurău a fost susținut de organizații internaționale, cât și de autoritățile publice. Întrucât, în Republica Moldova antreprenoriatul social nu este încă dezvoltat, fondatorii s-au inspirat de la cei de peste hotare. La început a fost susținut de oamenii din comunitate, care s-au implicat ca voluntari, iar mai apoi au devenit salariați.

„Modelul de business l-am gândit în 2012 împreună cu partenerii organizației, în special cu finanțatori și autoritățile publice. În primul rând imaginea organizației ca și actor activ în domeniul social, cu un portofoliu de zeci de proiecte, ne-a ajutat să ne poziționăm ca și un partener de încredere pentru toți actorii cu care am inițiat această colaborare de impact social. Ne-a ajutat foarte mult analiza experiențelor și lecțiilor învățate de alte întreprinderi sociale de peste hotare care activează în domenii similare, vizitele de studiu și schimbul de experți sunt esențiale pentru o afacere socială.  Proiectul investițional a fost susținut de mai mulți donatori care au oferit finanțări nerambursabile pentru dezvoltarea ideii de afacere socială.”

Ideea de afacere și modelul a fost conceput încă în 2012, iar pe piață s-au lansat peste un an, în 2013 cu servicii de catering.

„Serviciile noastre constau în deservirea pauzelor de ceai/cafea, a prânzurilor și a cinelor tip bufet suedez, inclusiv echipamentul, tacâmurile și ustensilele, după caz, mobilierul. Meniul include o diversitate de bucate tradiționale moldovenești și bucate din meniul european.”

În cadrul întreprinderii „Floare de cireș” activează persoane cu dizabilități și tineri necalificați profesional, care au posibilitatea să o facă la locul de muncă. Pe viitor, au planuri de extindere, de creștere a numărului de salariați din categoriile defavorizate. De asemenea, planifică să identifice soluții care ar contribui la minimizarea impactului negativ asupra mediului. Una dintre acțiuni este și lansarea undei brutării artizanale.

„Suntem la etapa de dezvoltare și planificăm în viitorul apropiat să creștem afacerea socială: să extindem segmentul de clienți și să lansăm noi produse pe piață. Pe lângă indicatorii financiari pe care ne dorim să îi îmbunătățim continuu, pe termen mediu ne propunem să dublăm numărul de salariați din categorii defavorizate, să oferim oportunități de formare profesională la locul de muncă pentru mai mulți tineri, să mărim numărul de beneficiari ai serviciului Cantina de ajutor social. Totodată suntem preocupați de identificarea și aplicarea soluțiilor care ar contribui la minimizarea impactului negativ asupra mediului înconjurător pe care îl are întreprinderea noastră, inclusiv de a explora cât mai multe resurse regenerabile și materie primă de origine locală.

Ne-am propus pentru 2022 să înființăm o mini brutărie artizanală, care să producă cu ajutorul și prin implicarea directă a persoanelor cu alte abilități din Răzeni, o diversitate de produse tradiționale, nutritive de panificație, pe care să le putem oferi în mod responsabil comunității. Brutăria va produce pâine și produse de patiserie modelate manual, cu maia naturală, fără drojdie, conservanți și amelioratori, utilizând ingrediente proaspete și alese cu cea mai mare atenție.”

În prezent, în cadrul întreprinderii activează peste 150 de femei și bărbați, printre care persoane cu dizabilități. De asemenea, datorită ÎSI „Floare de cireș” SRL, 36 de persoane în etate primesc prânzul la domiciliu de trei ori pe săptămână.

„Prima întreprindere socială de catering în Republica Moldova – ÎSI „Floare de cireş” SRL, oferă formare profesională și angajare în câmpul muncii pentru tineri din categorii defavorizate, în special cu dizabilităţi, din mediul rural.”

Mai mult decât atât, întreprinderea socială sprijină 36 de persoane singuratice în etate și sărace din satul Răzeni, prin livrarea la domiciliu de trei ori pe săptămână a prânzurilor. În 2018 și 2019, circa 5% din banii achitați de către clienții ÎSI Floare de cireș SRL pentru serviciile de catering au fost direcționați spre asigurarea funcționării serviciului cantina de ajutor social din Răzeni.

În viziunea fondatorului „Floare de cireș”, activitatea socială pe care o desfășoară are rolul de a-i susține pe tinerii defavorizați, de a-i ajuta să devină membri activi ai comunității și nu în ultimul rând de a inspira alți antreprenori din țară.

„Întreprinderea socială este și o modalitate de diversificare a surselor de finanțare pentru programele organizației noastre. Responsabilitatea socială a companiilor este o necesitate tot mai evidentă în societatea noastră, de asta ne-am propus ca Floare de cireș să fie o întreprindere care inspiră alți agenți economici, să demonstreze că este posibil să te implici în soluționarea problemelor societății, iar asta îți asigură creșterea afacerii. Floare de cireş oferă speranţă, instruire și sprijin pentru tineri cu dizabilităţi, care să le permită să își schimbe viaţa lor şi să devină membri activi în comunități. Întreprinderea socială are angajate la moment 23 de persoane: 12 femei și 11 bărbați, inclusiv unsprezece tineri cu dizabilități.”

A lansa o întreprindere socială presupune anumite riscuri, dar asta nu l-a oprit pe Sergiu Gurău să lanseze o activitate cu impact asupra societății în care locuiește.

„Antreprenoriatul social este un domeniu mai puțin explorat în Republica Moldova, dar cu un potențial enorm de dezvoltare reieșind din contextul social și economic. Fiind o organizație care pune accent pe inovația socială și este preocupată de valorificarea potențialului tinerei generații, am înțeles că abordarea antreprenorială a problemelor din societate este o soluție sustenabilă pentru acestea. Din start am conștientizat că activitatea de antreprenoriat social presupune atât riscuri economice cât și sociale, însă având experiența bogată în domeniul social și suportul diverșilor parteneri, am fost încrezuți că ideea noastră de afaceri are șanse să devină una de succes.”

Fondatorul consideră că antreprenoriatul social are viitor în Republica Moldova, întrucât instituțiile guvernamentale, ONG-urile și agenții economici sunt interesați de acest domeniu.

Pentru Sergiu Gurău, antreprenorii sociali sunt exploratori neobosiți de oportunități pentru a contribui la dezvoltarea durabilă a societății.

Campanie inițiată  și susținută de Proiectul transnațional Finance4SocialChange, cofinanțat din fondurile Uniunii Europene (FEDER, IPA, ENI). Scopul proiectului este promovarea impactului social și stimularea dezvoltării companiilor interesate de soluționarea problemelor comunitare. ODIMM este partener, alături de alte 19 instituții din 15 țări din regiunea Dunării.

20 Oct. 2026, 09:29
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
20 Oct. 2026, 09:29 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Un nou punct de transbordare a mărfurilor a devenit operațional pe Dunăre, la Mila 72 – Rada, unde barjele pot transfera încărcăturile direct pe navele maritime, fără utilizarea terminalelor portuare tradiționale. Primele operațiuni au început luni, 19 octombrie, într-un moment în care infrastructura logistică din sudul Republicii Moldova se confruntă cu presiuni tot mai mari, iar cozile de camioane de la Giurgiulești ajung, potrivit estimărilor exportatorilor, până la șase kilometri.

La Mila 72 – Rada au fost poziționate barjele și macaraua plutitoare, fiind lansate primele operațiuni de încărcare a navelor maritime de tip coaster. Proiectul, care până recent se afla în etapa obținerii avizelor și coordonărilor administrative, a trecut astfel în faza operațională și oferă o capacitate suplimentară pentru transportul mărfurilor pe coridorul dunărean.

Principalul avantaj al noii locații constă în posibilitatea transbordării directe a mărfurilor din barje în nave maritime. Această soluție poate reduce timpul de staționare, permite eliberarea mai rapidă a barjelor și accelerează rotația mijloacelor de transport, în condițiile în care congestia de pe Dunăre, restricțiile de navigație și costurile de așteptare afectează competitivitatea exporturilor.

Operaționalizarea punctului a fost posibilă în urma cooperării dintre autorități, operatorii economici, reprezentanții Portului Internațional Liber Giurgiulești, Agenția Navală, Serviciul Vamal și Poliția de Frontieră. Inițiatorii proiectului au evidențiat implicarea ministrului Infrastructurii, Vladimir Bolea, și a ministrului Agriculturii, Eugen Osmochescu, în identificarea soluțiilor instituționale necesare.

Demersurile au început la 15 septembrie, odată cu o primă vizită în Portul Internațional Liber Giurgiulești, iar după aproximativ o lună noua locație a devenit funcțională.

Deschiderea punctului de la Mila 72 are loc însă pe fundalul unor probleme structurale mult mai ample în nodul logistic Giurgiulești. Potrivit unei analize privind organizarea transportului de mărfuri în zonă, în prima jumătate a lunii octombrie coloanele de camioane de pe drumurile de acces au ajuns până la șase kilometri, cu aproximativ 150–300 de vehicule aflate simultan în așteptare.

O parte importantă a traficului este generată de transportatorii ucraineni. Potrivit estimărilor prezentate în analiză, pe direcția Galați numărul camioanelor ucrainene era aproximativ dublu față de cel al camioanelor moldovenești, multe dintre acestea transportând produse petroliere. Presiunea asupra infrastructurii este amplificată de redirecționarea fluxurilor comerciale ucrainene, afectate de război.

Pentru exportatorii moldoveni, blocajele se traduc în cheltuieli suplimentare cu combustibilul, remunerarea șoferilor, staționarea vehiculelor și riscul întârzierii contractelor. Aceste costuri pot fi transferate, în cele din urmă, asupra agricultorilor, prin diminuarea prețurilor de achiziție oferite pentru cereale.

În încercarea de a reduce presiunea, un mare exportator de cereale a propus amenajarea unei parcări private de aproximativ 1,5 hectare în apropierea localității Câșlița-Prut, dotată cu un sistem electronic de gestionare a cozilor. Proiectul ar permite separarea fluxurilor de camioane și chemarea acestora la frontieră în funcție de capacitatea de procesare.

Inițiativa a generat însă un conflict administrativ privind schimbarea destinației terenului agricol. Consiliul local a aprobat modificarea destinației la 20 februarie, după achitarea unei compensații, însă Cancelaria de Stat a contestat legalitatea demersului, invocând prevederile legislației funciare.

Disputa vizează inclusiv calitatea terenului, fiind vehiculate două valori ale bonității solului: 56 și 73,8 puncte. Prima reprezintă media pentru terenurile localității, iar a doua rezultă din evaluarea parcelei respective.

În paralel, la 16 octombrie a fost inaugurată o parcare de frontieră modernizată la Giurgiulești, a cărei suprafață a crescut de la 0,65 la 1,28 hectare, iar capacitatea de la 30 la 60 de camioane. Investiția s-a ridicat la aproximativ 18 milioane de lei, cu sprijinul Uniunii Europene și al Băncii Mondiale.

Totuși, extinderea parcărilor nu garantează automat fluidizarea traficului dacă principala limitare rămâne capacitatea de procesare a camioanelor la punctul de trecere a frontierei. În acest context, devine importantă coordonarea dintre infrastructura portuară, transportatori, autoritățile vamale și Poliția de Frontieră.

O altă schimbare majoră în infrastructura logistică a Republicii Moldova s-a produs în aprilie 2026, când compania românească Administrația Porturilor Maritime Constanța a finalizat achiziția ICS Danube Logistics, operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești, de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Tranzacția a transferat controlul comercial asupra operatorului către o companie cu capital majoritar de stat din România, fără a modifica suveranitatea Republicii Moldova asupra teritoriului portuar.

Noul proprietar și-a asumat dezvoltarea infrastructurii portuare și creșterea capacităților de operare, într-un context în care Giurgiulești gestionează peste 70% din importurile și exporturile Republicii Moldova realizate pe cale navigabilă.

În acest context, apar întrebări privind strategia de dezvoltare a întregului nod logistic, inclusiv coordonarea investițiilor portuare cu infrastructura rutieră, feroviară și vamală. Proiectul parcării private de 1,5 hectare ridică, la rândul său, problema condițiilor de acces pentru transportatori, a eventualelor tarife și a integrării sistemului electronic de așteptare într-un mecanism comun de gestionare a traficului.

Deschiderea punctului de transbordare Mila 72 – Rada reprezintă o soluție suplimentară pentru transportul mărfurilor pe Dunăre, însă nu rezolvă automat blocajele de la punctele de trecere a frontierei. Cele două probleme țin de componente diferite ale lanțului logistic: transferul mărfurilor între nave și circulația camioanelor.

Miza economică este reducerea costurilor de transport pentru exportatorii moldoveni. Fără o coordonare a investițiilor și a fluxurilor comerciale, noile capacități de transbordare și parcările suplimentare riscă să rezolve doar parțial problemele unui nod logistic esențial pentru comerțul exterior al Republicii Moldova.