Liberi ca pasarea-n zbor. Operatorii aerieni naționali, excluși din lista neagră

În urma misiunii de evaluare desfășurată de Comisia Europeană în cadrul AAC în septembrie anul curent și a ședinței Comitetului de Siguranță Aeronautică al Comisiei Europene din 10 noiembrie 2021 s-a decis excluderea operatorilor aerieni naționali din Lista de siguranță a UE (așa zisa Lista Neagră).

În anul 2018, în urma mai multor sesizări din partea autorităților aeronautice a statelor membre UE cu privire la neconformitățile depistate la operatorii aerieni naționali, Comisia Europeană a decis să desfășoare o misiune de evaluare a capacităților de supraveghere ale AAC.

Misiunea de evaluare a fost realizată de Comisia Europeană în perioada 11-15 februarie 2019. Drept urmare, din cauza lipsei unui nivel corespunzător de supraveghere a siguranței aeronautice, transportatorii aerieni certificați în Republica Moldova (cu excepția Air Moldova, Fly One și Aerotranscargo) au fost incluși în lista de siguranță, fiind impuse restricții de operare în spațiul aerian al Uniunii Europene.

Problema listei de siguranță ținea mai mult de capacitatea insuficientă a AAC, la acea perioadă, de a exercita funcțiile sale de certificare și supraveghere continuă în conformitate cu cerințele internaționale.

În acest sens, acțiunile ulterioare întreprinse de AAC, începând cu februarie 2019, au fost axate spre înlăturarea neconformităților depistate de misiunea de evaluare a CE.

Urmare a planului de acțiuni prezentat în cadrul ședinței Comitetului de Siguranță Aeronautică a Comisiei Europene din 2 aprilie 2019, AAC și-a asumat înlăturarea tuturor neconformităților identificate de CE și consolidarea capacităților de supraveghere a agenților aeronautici.

#operatori #autoritate #lista neagra

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.