(VIDEO) Serviciile prestate online de CNAS devin accesibile și pentru persoanele vârstnice

Premieră pentru Republica Moldova, acum și vârstnicii vor avea acces la serviciile online prestate de Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS). Peste 300 de bărbați și femei în vârstă din Republica Moldova au fost instruite cum să utilizeze online, direct de pe telefonul mobil, serviciile publice prestate de instituție. Instruirile au fost organizate în cadrul unei inițiative pilot a Fondului ONU pentru Populație (UNFPA) și CNAS, ca parte a proiectului Abilitățile digitale conectează generații.

În total, pe parcursul anului 2021 au fost organizate instruiri în 15 localități din raioanele Șoldănești, Rezina, Basarabeasca, Leova, Orhei și Strășeni, la care au participat 300 de femei și bărbați în vârstă. Printre aceștia este și Ecaterina Silacov din satul Donici, raionul Orhei.

„Este o inițiativă binevenită – până acum eram nevoită să iau autobuzul și să plec la Orhei. Acum lucrurile acestea putem să le facem de acasă, direct de pe telefonul mobil. Eu mi-au făcut notițe la ședință, sunt foarte utile informațiile, pentru că într-adevăr ne aflăm la vârsta când este greu să te deplasezi, în special pe timp de pandemie”, a spus Ecaterina Silacov.

În fiecare localitate, ședințele au fost desfășurate de către doi angajați din cadrul Caselor Teritoriale de Asigurări Sociale ale raioanelor respective. Funcționarii publici i-au ajutat pe vârstnici să acceseze contul personal de pe site-ul www.cnas.gov.md și să se familiarizeze cu informații și servicii precum:

mărimea salariului și contribuțiilor de asigurări sociale achitate de către angajatori la bugetul asigurărilor sociale de stat;
depunerea online a cererii de reexaminare a pensiei pentru limită de vârstă;
utilizarea calculatorului vârstei de pensionare;
programarea online la serviciile prestate de către CTAS, astfel ca să evite deplasări în plus, în special pe timp de pandemie etc.

„Aproximativ 60% din numărul total de cereri pentru reexaminarea pensiilor recepționate de CNAS au fost depuse online de către persoanele în vârstă. Programarea online, la fel, este foarte solicitată – în 2021, peste 4000 de persoane s-au programat și au vizitat planificat ghișeele caselor teritoriale. Ne bucurăm că în cadrul acestui parteneriat pilot cu Fondul ONU pentru Populație, avem șansa unică să extindem acest număr, instruind vârstnicii să folosească serviciile noastre online„, a menționat Elena Țîbîrnă, directoare Casa Națională de Asigurări Sociale.

Inițiativa face parte din proiectul „Abilitățile digitale conectează generații”, un amplu program inițiat de UNFPA în timpul pandemiei de COVID-19 cu scopul de a alfabetiza digital persoanele vârstnice prin implicarea tinerilor și cu scopul de a-i ajuta să depășească izolarea socială.

„Fiecare din cei 300 de vârstnici au primit câte un telefon mobil performant, iar ulterior au participat la instruiri și au fost alfabetizați digital de către tineri voluntari. Acum, prin aceste instruiri desfășurate în parteneriat cu CNAS, am trecut la următorul nivel – am instruit persoanele în etate să acceseze online, direct de pe telefonul mobil, serviciile sociale pe care le prestează instituția. Ne bucurăm că partenerii din cadrul CNAS au fost deschiși și împreună am făcut posibilă interacțiunea directă dintre vârstnici și angajații acestei instituții publice – o premieră pentru Republica Moldova”, a spus Eduard Mihalaș, Analist de Programe Populație și Dezvoltare, UNFPA.

Potrivit statisticilor, în Republica Moldova, doar 3 din 10 vârstnici cu vârsta cuprinsă între 60 și 79 de ani au acces la tehnologiile digitale, în comparație cu 8 din 10 persoane din alte categorii mai tinere de populație. De asemenea, Indicele de Îmbătrânire Activă, lansat de UNFPA, atestă că învățarea continuă pe tot parcursul vieții este un domeniu slab dezvoltat și încă puțin promovat în Republica Moldova – doar două din 10 persoane de peste 55 de ani desfășoară activități în acest sens.

Proiectul „Abilitățile digitale conectează generații” este desfășurat de Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA), Fundația Moldcell și Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare, în parteneriat cu HelpAge International Moldova și Ministerul Muncii și Protecției Sociale în 15 localități rurale.

#vârstnici #instruiri #CNAS

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.