VIDEO Vinul moldovenesc are un nou brand. Iată cum explică alegerea directorul Oficiului Național al Viei și Vinului

De Ziua Națională a Vinului, Oficiul Național al Viei și Vinului lansează noul brand de țară „Wine of Moldova. Unexpectedly Great” /„Vinul Moldovei. Uimitor de Bun”. Acesta va prezenta creațiile vinicole ale producătorilor moldoveni, fie că este vorba de vinuri consacrate, de la producători mari sau mici, cu medalii sau care urmează să se afirme.

Ștefan Iamandi, directorul Oficiului Național al Viei și Vinului, a menționat în cadrul emisiunii „Consens Național” de la Rlive TV, că indiferent de statutul vinurilor moldovenești, industria s-a angajat să producă vinuri de o calitate excepțională, capabile să concureze cu cele mai apreciate vinuri din lume.

„De fiecare dată când cineva gustă vinul nostru rămâne uimit. Noi știm că este excelent, dar străinii rămân surprinși de fiecare dată de calitatea vinurilor noastre, iar mulți dintre ei nici nu știu că Moldova este producător de vinuri. Vrem ca ei să rețină că vinul Moldovei își propune să devină un simbol al excelenței și inovației, aducând în prim-plan cupajul dintre arta tradițională a vinificației și noile tehnologii care pot face numai un vin uimitor de bun”, a menționat Ștefan Iamandi.

Prezent în studioul Rlive TV, Dumitru Coșleț, expert în domeniul vinului, a afirmat că Republica Moldova a depășit perioada când era etichetată ca producător de vinuri mediocre demidulci sau demiseci. Acum țara trebuie să lucreze mai mult la crearea propriei identități a vinurilor, a spus expertul.

„Vinurile moldovenești încă își caută nișa. Identitatea vinului moldovenesc rămâne deocamdată neclară, nu doar pentru consumatori, dar și pentru unii vinificatori. Avem mai multe stiluri internaționale în Moldova, dar nu avem o identitate care să fie caracteristică doar vinurilor moldovenești și să nu mai fie întâlnită nicăieri în lume, așa cum se întâmplă în Provence, Bordeaux sau Champagne”, a declarat Dumitru Coșleț.

Pentru prima dată Ziua Naţională a Vinului a fost organizată în anul 2002. Până acum brandul de țară a fost „Vinul Moldovei – o legendă vie”. De-a lungul anilor, sărbătoarea a avut mai multe sloganuri, printre care „Eu deVIN sărbătoare”, „Vinul nostru cucerește lumea” sau „Vinul meu aduce pace / Ura-n dragoste preface”.

#iamani #vin #brand

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile rusești de cereale prin Marea Neagră se confruntă cu noi perturbări majore după ce KSK, al treilea dintre cele trei mari terminale cerealiere din portul Novorossiysk, și-a suspendat activitatea în urma unui atac cu drone. Economistul Iurie Rija atrage atenția că problema Rusiei nu mai ține doar de volumul cerealelor disponibile sau de prețurile de export, ci tot mai mult de capacitatea infrastructurii portuare de a transforma aceste stocuri în marfă efectiv livrabilă pe piața mondială.

Suspendarea activității terminalului KSK a fost anunțată oficial de Delo Group, compania care deține instalația. Terminalul a oprit recepția și descărcarea cerealelor transportate cu autocamioane și vagoane, încărcarea pe nave, precum și toate celelalte operațiuni. Compania a explicat că măsura a fost luată din considerente de securitate, pentru protejarea angajaților și a infrastructurii, urmând să anunțe separat reluarea activității.

Potrivit informațiilor din piață citate în analiza lui Iurie Rija, celelalte două mari terminale cerealiere din Novorossiysk își suspendaseră deja operațiunile miercuri, 12 august. Totuși, portul nu ar fi complet paralizat, unele terminale mai mici continuând să funcționeze și să mențină un anumit flux de export, însă la o capacitate mult sub nivelul obișnuit.

Presiunea asupra logisticii rusești s-a acumulat încă din a doua jumătate a lunii iulie. Intensificarea atacurilor ucrainene ar fi determinat închiderea Mării Azov pentru navigație și ar fi afectat activitatea mai multor porturi din regiune.

Conform informațiilor Fastmarkets citate de economist, după suspendarea celor trei mari terminale din Novorossiysk și a unor operațiuni din portul Taman, Tuapse ar fi rămas singurul mare port rusesc operațional la Marea Neagră.

Situația este una extrem de sensibilă pentru comerțul mondial cu cereale, în condițiile în care bazinul Mării Negre și al Mării Azov reprezintă principala rută de export pentru producția agricolă rusească.

Estimările citate de Fastmarkets arată că aproximativ 88% din exporturile rusești de cereale, echivalentul a circa 46,8 milioane de tone, sunt expediate prin porturile din bazinul Mării Negre și al Mării Azov. Aproximativ 29 de milioane de tone din acest volum trec prin terminalele de la Marea Neagră.

În aceste condiții, Rusia are puține alternative capabile să preia rapid volumele blocate în sud. Porturile baltice reprezintă una dintre variante, însă participanții la piață se îndoiesc că acestea dispun de suficientă capacitate pentru a substitui integral fluxurile din Marea Neagră.

„Au mai rămas doar porturile baltice”, a sintetizat situația un broker turc citat în analiza economistului.

Iurie Rija avertizează că presiunea asupra pieței s-ar putea intensifica odată cu revenirea cumpărătorilor tradiționali din Africa de Nord. În cazul în care aceștia vor relua achizițiile în volume mari, iar exporturile rusești vor rămâne limitate de problemele logistice, disponibilitatea grâului din bazinul Mării Negre ar putea deveni insuficientă.

În esență, arată economistul, problema Rusiei nu mai este doar cât grâu există în interiorul țării sau la ce preț este oferit FOB. Devine esențial dacă cerealele pot fi recepționate în terminale, stocate, încărcate pe nave și livrate conform contractelor.

„Oferta fizică poate exista, dar dacă infrastructura portuară nu poate transforma această ofertă în marfă livrabilă, disponibilitatea reală pentru piața mondială scade”, este concluzia analizei.

În paralel, perturbarea fluxurilor de export sporește presiunea pentru identificarea unei noi formule de securitate a navigației în Marea Neagră. În piață circulă tot mai frecvent informații privind posibilitatea unui nou acord între Rusia și Ucraina.

În după-amiaza zilei de 13 august au apărut informații în presă potrivit cărora Ucraina ar fi propus Rusiei oprirea reciprocă a atacurilor asupra obiectivelor civile din Marea Neagră.

Reacția burselor europene a fost rapidă. Contractele futures la grâu pe Euronext au coborât intraday cu aproape 5%, sau circa 8 euro pe tonă, după ce traderii au început să includă în preț posibilitatea unei reduceri a riscului logistic în regiune. Ulterior, o parte din pierderi a fost recuperată, iar grâul se tranzacționa în jurul nivelului de 221,50 euro pe tonă.

Potrivit lui Iurie Rija, evoluțiile confirmă că piața grâului nu mai reacționează doar la dimensiunea recoltelor din Rusia sau Ucraina. Tot mai importantă devine probabilitatea ca aceste cereale să poată ajunge efectiv la cumpărător.

În actualele condiții, fiecare suspendare a unui terminal, restricție de navigație sau semnal privind un posibil acord de securitate în Marea Neagră poate modifica rapid prima de risc logistic și, implicit, prețurile internaționale ale grâului.