Vinăria „Et Cetera” - exemplu de sustenabilitate în gestionarea apelor reziduale prin Programul de Ecologizare al ODA

Vinăria „Et Cetera” este situată în sud-estul țării, în zona viti-vinicolă „Ștefan Vodă”. Povestea companiei a început în 2002, atunci când o aventură de familie a devenit o cramă recunoscută internațional. De-a lungul timpului, Et Cetera” a găzduit mii de oaspeți atât din țară, cât și de peste hotare.

În inima raionului Ștefan Vodă, în pitorescul sat Crocmaz, vinăria „Et Cetera” nu doar că produce vinuri de excepție, dar se remarcă și prin angajamentul său ferm față de protecția mediului. Fondatorul Alexandru Luchianov, un antreprenor dedicat agroturismului și sustenabilității, a făcut un pas curajos în direcția ecologică prin instalarea unei stații moderne de epurare a apelor reziduale.

„Et Cetera este, în primul rând, o vinărie de familie care lucrează deja de 11 ani. Avem un restaurant, un hotel interesant, locuri frumoase amenajate pentru relaxare și reconectare,” povestește Alexandru Luchianov.

Cu o echipă de 40 de persoane care lucrează pe tot parcursul anului, vinăria îmbină producția de vinuri de calitate cu dezvoltarea agroturismului.

Prin „Programul de Ecologizare a Întreprinderilor Mici și Mijlocii”, antreprenorul a beneficiat de un grant în valoare de 363 de mii de lei din partea Uniunii Europene. Alexandru Luchianov recunoaște că fără acest suport, proiectul ar fi fost dificil de realizat.

„Am aplicat la ODA deoarece sumele nu sunt mici, iar cu resurse proprii nu reușeam în acel moment să acoperim acest proiect”, explică fondatorul companiei „Et Cetera”.

Sprijinul din partea Uniunii Europene a permis construcția stației de epurare, o investiție esențială pentru tratarea corectă a apelor reziduale provenite din producție și din activitățile hotelului.

„Problema apelor reziduale este una de țară, pentru că tehnologia este costisitoare și trebuie făcută corect. Sunt necesare companii care știu ce fac și pot asigura funcționarea stațiilor pe termen lung”, afirmă Alexandru Luchianov.

Grație acestui proiect, vinăria „Et Cetera” își desfășoară activitatea cu mai multă siguranță și respect față de mediu.

„Deja avem o stare sufletească mai liniștită. Ești sigur, nu ai dureri de cap, nu dăunezi naturii”, susține antreprenorul.

Grantul ODA – UE pentru IMM-uri, în valoare de 8 milioane de euro, este destinat cofinanțării a șapte programe esențiale pentru susținerea antreprenoriatului, inclusiv ecologizarea IMM-urilor. Din 2022 și până în prezent, ODA a sprijinit peste 70 de afaceri în prevenirea poluării și gestionarea resurselor de apă, printre care se numără și vinăria „Et Cetera”.

Programul de Ecologizare a Întreprinderilor Mici și Mijlocii încurajează companiile să adopte soluții sustenabile pentru reducerea impactului negativ asupra mediului.

„Oamenii vor să facă ceva aici acasă. Se simte că vor să meargă înainte, dar au greutăți. Aceste proiecte ajută”, concluzionează Alexandru Luchianov, subliniind că investițiile în ecologizare sunt esențiale pentru un viitor mai verde și mai responsabil.

În luna mai a anului 2023 Uniunea Europeană (UE) a alocat 8 milioane de euro sub formă de fonduri nerambursabile pentru cofinanțarea a șapte programe de stat de sprijinire a antreprenoriatului, implementate de Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului. Contractul de grant direct al UE cu ODA a fost semnat pe data de 24 mai 2023.

Rezultatele preconizate ale proiectului „UE pentru IMM-uri” vizează sprijinirea a cel puțin 300 de întreprinderi în eforturile lor de a-și crea, dezvolta, extinde sau internaționaliza afacerile, dintre care cel puțin 50% vor putea profita de noile oportunități în sectoare cu potențial ridicat de creștere, iar 80% vor acoperi zonele rurale.

Proiectul de asistență europeană este implementat de către ODA în perioada 2023-2026.

Înregistrează-te 𝐚𝐢𝐜𝐢: https://formular.oda.md/aplica/#/244

Detalii și consultanță la numărul de telefon: 0-22-21-16-63

#Program de Ecologizare #Et Cetera #ODA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.