Vinăria „Et Cetera” - exemplu de sustenabilitate în gestionarea apelor reziduale prin Programul de Ecologizare al ODA

Vinăria „Et Cetera” este situată în sud-estul țării, în zona viti-vinicolă „Ștefan Vodă”. Povestea companiei a început în 2002, atunci când o aventură de familie a devenit o cramă recunoscută internațional. De-a lungul timpului, Et Cetera” a găzduit mii de oaspeți atât din țară, cât și de peste hotare.

În inima raionului Ștefan Vodă, în pitorescul sat Crocmaz, vinăria „Et Cetera” nu doar că produce vinuri de excepție, dar se remarcă și prin angajamentul său ferm față de protecția mediului. Fondatorul Alexandru Luchianov, un antreprenor dedicat agroturismului și sustenabilității, a făcut un pas curajos în direcția ecologică prin instalarea unei stații moderne de epurare a apelor reziduale.

„Et Cetera este, în primul rând, o vinărie de familie care lucrează deja de 11 ani. Avem un restaurant, un hotel interesant, locuri frumoase amenajate pentru relaxare și reconectare,” povestește Alexandru Luchianov.

Cu o echipă de 40 de persoane care lucrează pe tot parcursul anului, vinăria îmbină producția de vinuri de calitate cu dezvoltarea agroturismului.

Prin „Programul de Ecologizare a Întreprinderilor Mici și Mijlocii”, antreprenorul a beneficiat de un grant în valoare de 363 de mii de lei din partea Uniunii Europene. Alexandru Luchianov recunoaște că fără acest suport, proiectul ar fi fost dificil de realizat.

„Am aplicat la ODA deoarece sumele nu sunt mici, iar cu resurse proprii nu reușeam în acel moment să acoperim acest proiect”, explică fondatorul companiei „Et Cetera”.

Sprijinul din partea Uniunii Europene a permis construcția stației de epurare, o investiție esențială pentru tratarea corectă a apelor reziduale provenite din producție și din activitățile hotelului.

„Problema apelor reziduale este una de țară, pentru că tehnologia este costisitoare și trebuie făcută corect. Sunt necesare companii care știu ce fac și pot asigura funcționarea stațiilor pe termen lung”, afirmă Alexandru Luchianov.

Grație acestui proiect, vinăria „Et Cetera” își desfășoară activitatea cu mai multă siguranță și respect față de mediu.

„Deja avem o stare sufletească mai liniștită. Ești sigur, nu ai dureri de cap, nu dăunezi naturii”, susține antreprenorul.

Grantul ODA – UE pentru IMM-uri, în valoare de 8 milioane de euro, este destinat cofinanțării a șapte programe esențiale pentru susținerea antreprenoriatului, inclusiv ecologizarea IMM-urilor. Din 2022 și până în prezent, ODA a sprijinit peste 70 de afaceri în prevenirea poluării și gestionarea resurselor de apă, printre care se numără și vinăria „Et Cetera”.

Programul de Ecologizare a Întreprinderilor Mici și Mijlocii încurajează companiile să adopte soluții sustenabile pentru reducerea impactului negativ asupra mediului.

„Oamenii vor să facă ceva aici acasă. Se simte că vor să meargă înainte, dar au greutăți. Aceste proiecte ajută”, concluzionează Alexandru Luchianov, subliniind că investițiile în ecologizare sunt esențiale pentru un viitor mai verde și mai responsabil.

În luna mai a anului 2023 Uniunea Europeană (UE) a alocat 8 milioane de euro sub formă de fonduri nerambursabile pentru cofinanțarea a șapte programe de stat de sprijinire a antreprenoriatului, implementate de Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului. Contractul de grant direct al UE cu ODA a fost semnat pe data de 24 mai 2023.

Rezultatele preconizate ale proiectului „UE pentru IMM-uri” vizează sprijinirea a cel puțin 300 de întreprinderi în eforturile lor de a-și crea, dezvolta, extinde sau internaționaliza afacerile, dintre care cel puțin 50% vor putea profita de noile oportunități în sectoare cu potențial ridicat de creștere, iar 80% vor acoperi zonele rurale.

Proiectul de asistență europeană este implementat de către ODA în perioada 2023-2026.

Înregistrează-te 𝐚𝐢𝐜𝐢: https://formular.oda.md/aplica/#/244

Detalii și consultanță la numărul de telefon: 0-22-21-16-63

#Program de Ecologizare #Et Cetera #ODA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Italia continuă să atragă atenția lumii cu ofertele sale spectaculoase de case la prețul de un euro, dar în spatele acestor anunțuri se ascund costuri uriașe, birocrație sufocantă și lipsa infrastructurii. Deși ideea pare ideală pentru cei care visează la o casă în Toscana sau Sardinia, realitatea este mult mai complicată, arată o analiză realizată de Meduza, Politico și Financial Times.

Italia trece prin cea mai gravă criză demografică din istorie, cu o scădere constantă a populației de peste 16 ani. Rata natalității se află la un nivel minim istoric, iar tinerii educați părăsesc țara în căutarea unor salarii mai bune în alte state europene. Premierul Giorgia Meloni a aprobat un plan de 500.000 de vize pentru muncitori extracomunitari, pentru a compensa lipsa forței de muncă din agricultură și turism. Satele din Sardinia și din sudul Italiei sunt cele mai afectate: școlile și spitalele se închid, magazinele dispar, iar în multe localități singura sursă de venit a rămas turismul sezonier.

Programul „Case pentru un euro” a fost lansat de mai multe comune italiene pentru a repopula zonele depopulate. În teorie, oricine poate cumpăra o casă cu un euro, dar în realitate costurile de renovare pot ajunge la 200.000–600.000 de euro. Majoritatea caselor scoase la vânzare se află în stare avansată de degradare, fără acoperiș, apă sau electricitate. Autoritățile impun cumpărătorilor să restaureze imobilul în termene scurte, iar neîndeplinirea obligațiilor duce la pierderea banilor și la anularea tranzacției. În plus, un euro este doar prețul de pornire la licitație, iar în unele cazuri ofertele finale pornesc de la 6.000 de euro. Cumpărătorii trebuie să depună și un depozit de garanție, care nu este returnat dacă lucrările nu sunt finalizate.

Pentru străini, situația este și mai complicată: achiziția unei case nu oferă drept de rezidență în Italia sau în Uniunea Europeană. După victoria lui Donald Trump în SUA, comuna Ollolai din Sardinia a lansat o campanie pentru atragerea americanilor, promițând o viață liniștită „pe insula paradisului”. Un an mai târziu, niciun imobil nu fusese vândut. Între 2018 și 2024, doar zece case din Ollolai au fost cumpărate și restaurate. Localnicii sperau la un val de nomazi digitali și artiști, însă puțini s-au încumetat să investească zeci de mii de euro într-un sat fără infrastructură.

Există însă și povești cu final fericit. Fotografa spaniolă Ivo Rovira a cumpărat un imobil în Sardinia, l-a restaurat și a deschis un mic restaurant local. „Nu ne simțim turiști, ci armunjini adevărați”, spune ea. Americanii Tam și Gary Holm din Los Angeles au reușit să cumpere o casă în Sicilia după mai multe încercări, investind în total 160.000 de euro. „M-am îndrăgostit de oamenii de aici. Sunt prietenoși, ospitalieri, și orașul, deși mic, e plin de viață”, a declarat Holm pentru Business Insider.

Deși programul a atras atenția internațională, infrastructura precară, birocrația și costurile ascunse continuă să-i descurajeze pe cumpărători. Economiștii avertizează că depopularea satelor italiene riscă să provoace un nou val de criză economică în regiunile rurale, iar fără investiții serioase, nici măcar casele de un euro nu mai pot salva satele care dispar.