Violența în familie - fenomen greu de eradicat în societate. Autoritățile depun eforturi să-l stopeze

Cu toate eforturile depuse de autorități și societate, violența în familie în Republica Moldova persistă la cote ridicate, potrivit datelor recente. În ciuda unei ușoare scăderi a numărului de cazuri înregistrate în ultimele 10 luni, se constată încă 822 de infracțiuni de violență în familie, 14 cazuri mai puțin decât în aceeași perioadă a anului precedent.

Anul acesta a fost marcat de 7 persoane ucise de membrii propriilor familii, în timp ce alte 10 au fost salvate în ultimul moment de la moarte. În 11 cazuri, victimele au decedat ca urmare a violenței familiale. Statisticile includ și 26 de violuri, precum și 13 acte violente cu caracter sexual împotriva fetelor și femeilor din familii.

În 513 cazuri s-au constatat maltratări, violențe, intimidări și izolări ale membrilor de familie pentru a impune controlul. Violenta psihologică și controlul economic au fost identificate în peste 100 de cazuri. În total, poliția a emis 4,582 de ordine de restricție de urgență pentru protejarea victimelor.

La nivel european, violența domestică rămâne o problemă larg răspândită, afectând aproximativ una din trei femei din spațiul UE. În Republica Moldova, șapte din zece femei de la țară și șase de la oraș suferă cel puțin o formă de violență, conform analizelor Biroului Național de Statistică.

Pentru a schimba comportamentele și a proteja victimele, autoritățile moldovene dezvoltă programe intense de educație și intervenție. Ministerul Afacerilor Interne și Poliția Națională lucrează la dezvoltarea Centrului de Justiție Familială, oferind acces imediat la servicii urgente și specializate.

Într-un demers de informare și conștientizare, MAI organizează o campanie la nivel național pentru a evidenția comportamentele violente și mecanismele de protecție disponibile pentru victime.

În ciuda progreselor semnificative, raportul recent al Grupului de Experți al Consiliului Europei subliniază necesitatea consolidării accesului la servicii de protecție și sprijin pentru victimele violenței, precum și formarea continuă a profesioniștilor implicați în intervenția la cazuri de violență în familie.

Prin ratificarea Convenției de la Istanbul în octombrie 2021, Republica Moldova a aderat la un proces internațional de combatere a violenței domestice. Cu toate acestea, raportul GREVIO subliniază necesitatea unor acțiuni urgente pentru consolidarea serviciilor disponibile și creșterea finanțării pentru organizațiile neguvernamentale implicate în sprijinirea femeilor victimelor violenței.

În noiembrie curent, Grupul de Experți al Consiliului Europei pentru Acțiune împotriva violenței asupra femeilor și violenței în familie (GREVIO) a publicat primul său raport de evaluare privind implementarea Convenției de la Istanbul de către Republica Moldova.
Experții GREVIO au remarcat angajamentul semnificativ demonstrat de autoritățile moldovenești pentru combaterea violenței împotriva femeilor și implementarea Convenției de la Istanbul, și anume:
·   armonizarea legislației la prevederile Convenției;
·   oferirea asistenței juridice gratuite pentru victimele violenței domestice și sexuale în cadrul procedurilor penale;
·   posibilitatea emiterii ordinului de restricție de urgență la fața locului;
·   sprijinul oferit femeilor refugiate din Ucraina;
·   crearea primului serviciu de sprijin pentru femeile supuse violenței sexuale, la Ungheni etc.
Cu toate acestea, au fost identificate o serie de probleme care necesită acțiuni urgente din partea autorităților:
·   numărul insuficient de servicii disponibile pentru victimele violenței;
·   necesitatea urgentă de a crește nivelurile de finanțare, care sunt în general modeste, și de a oferi surse de finanțare durabile pentru ONG-urile care oferă servicii specializate femeilor victime ale violenței;
·   necesitatea de a consolida accesul femeilor care sunt sau pot fi expuse riscului de discriminare intersecțională, inclusiv femeile care trăiesc în zonele rurale, la serviciile de protecție și sprijin;
·   necesitatea de a consolida semnificativ formarea inițială și continuă a acelor profesioniști care sunt pe primul loc pentru a oferi sprijin și protecție victimelor;
·   necesitatea de îmbunătăți răspunsul sistemului de justiție pe cazurile de violență în familie în care sunt vizați copiii prin măsurile de protecție, în special în procesul de stabilire a domiciliului și programul de vizitare al copiilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#combatere #violenta #fenomen

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sancțiunile impuse de SUA asupra băncilor rusești au forțat companiile din Rusia să adopte scheme mai complicate și uneori dubioase pentru efectuarea plăților către furnizorii chinezi, în condițiile în care China rămâne principalul partener comercial al Rusiei.

Pe 21 noiembrie, peste 50 de bănci rusești, inclusiv cele care mai permiteau transferuri directe către China, au fost incluse pe lista de sancțiuni a SUA. Ca răspuns, au devenit tot mai populare serviciile agenților chinezi de plată, care facilitează transferurile prin metode neconvenționale.

„O companie chineză îți propune să plătești în ruble în baza unui contract de agent, iar de restul procesului de transfer se ocupă ei”, explică un importator rus care a adoptat această metodă încă din octombrie. El susține că plățile pentru bunuri precum haine și încălțăminte din fabricile chineze au fost finalizate în doar două zile, notează The Moscow Times.

Consultanții în comerț exterior explică faptul că aceste scheme implică de obicei compensări reciproce între agenții chinezi și exportatorii ruși. În acest caz, transferurile sunt gestionate prin acorduri între părți, minimizând riscurile. Comisioanele percepute de agenți variază între 2,5% și 3% pentru bunuri nesancționate, ajungând până la 15% pentru produse sancționate sau cu utilizare dublă.

Pentru unele bănci rusești sancționate, agenții chinezi oferă comisioane de doar 1%, utilizând veniturile din exportul de materii prime rusești. Totuși, această schemă este aplicabilă doar în anumite regiuni ale Chinei și în anumite bănci care gestionează astfel de tranzacții.

O parte dintre agenți operează prin așa-numitele „scheme cargo”, aducând bunuri în Rusia fără documente legale sau prin metode de contrabandă. După sancțiunile din noiembrie, aceste metode au devenit aproape inevitabile pentru importatorii de produse sancționate sau cu dublă utilizare.

Pentru a reduce riscurile, agenții oferă asigurări împotriva pierderii sau confiscării mărfurilor, însă costul acestora poate ajunge la 15% din valoarea bunurilor. „Dacă vrei să aduci un drone avansat din China, aceasta ar putea fi cea mai sigură opțiune”, a declarat un importator.

Pentru cei care importă produse nesancționate, o altă problemă este deprecierea abruptă a rublei. Devalorizarea monedei rusești cu peste 10% a dus la oprirea temporară a livrărilor din partea unor platforme comerciale chineze și la întârzieri anunțate de furnizori, ceea ce complică și mai mult situația importurilor în Rusia.