Cât trebuie să câștigi, de fapt, ca să-ți cumperi un apartament în Chișinău

22 Nov. 2023, 11:48
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
22 Nov. 2023, 11:48 // Actual //  bani.md

Situația locativă din municipiul Chișinău devine tot mai dificilă, iar costurile ridicate ale apartamentelor pun o presiune semnificativă asupra familiilor. Potrivit datelor prezentate, pentru a achiziționa un apartament renovat la prețul median (cu jumătate sub acest nivel și jumătate peste), o familie ar trebui să aibă un venit brut lunar de aproape 39 000 de mii de lei, se arată într-o notă analitică realizată de Stanislav Ghilețchi și Adrian Ermurachi de la IPRE.

Această concluzie se bazează pe salariul mediu înregistrat în trimestrul II al anului 2023, care a fost de 14 500 de lei conform datelor Biroului Național de Statistică. Aceasta evidențiază o discrepanță semnificativă între veniturile medii și costurile locuințelor, indicând faptul că pentru mulți locuitori din Chișinău, achiziționarea unei locuințe devine o provocare financiară.

În plus, analiza menționează că populația Chișinăului înregistrează o creștere constantă a numărului de locuitori, rezultat al migrației interne. De la anul 2017 până în 2022, migrația netă în Chișinău a depășit 60,000 de persoane, generând o creștere a cererii pentru locuințe.

Cu toate acestea, autorii analizei atrag atenția că autorizațiile de construcție pentru blocurile locative sunt în scădere, iar numărul de metri pătrați dați în exploatare a scăzut, în special în anul 2022, an în care s-au înregistrat cele mai mari scumpiri ale apartamentelor din ultimul deceniu.

În timp ce costurile locuințelor cresc, nu există o statistică oficială privind prețurile la imobile. Analiza IPRE se bazează pe prețurile colectate de pe platforma www.999.md, principalul portal de anunțuri din Moldova, arătând că centrul Chișinăului are cele mai ridicate prețuri, urmat de sectoarele Rîșcani, Buiucani, Telecentru, Ciocana și Botanica.

În fața acestei realități, IPRE face recomandări pentru revizuirea politicilor de utilizare a terenurilor, dezvoltarea de noi sectoare și cartiere, precum și investiții continue în infrastructura de transport pentru a face locuințele accesibile în zonele mai îndepărtate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.