VOX Ce cred locuitorii din Leova despre integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană

02 Iul. 2024, 10:21
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Iul. 2024, 10:21 // Actual //  bani.md

„Moldova este în Europa, nu poate să fie în altă parte!” sau „Cred că Moldova trebuie să fie o țară neutră. Noi trebuie să ajungem la nivelul Uniunii Europene ca ulterior să fim primiți acolo cu brațele deschise. Nu sunt împotrivă, dar trebuie să o construim aici, acasă”. Sunt opiniile locuitorilor din Leova, întrebați ce cred despre UE şi integrarea europeană a R. Moldova.

„Nu am fost în Europa, nici în Rusia. Nimeni nu-ți oferă nimic gratuit, trebuie să muncești, important conducerea țării să fie una bună, să meargă pe drumul cel bun. Vrem pace și înțelegere, în casă și în țară”, a spus o locuitoare a orașului Leova.

Moldovenii își pun speranța că după aderarea la UE, în Moldova, salariile nu vor mai fi atât de mici, iar investitorii străini vor privi cu mai mult curaj către țara noastră, ceea ce presupune și mai multe locuri de muncă. La fel, cetățenii își doresc să poată studia și călători cât mai liber în statele UE.

„Cred că va dispărea problema cu naționalismul și desigur, problemele financiare. Acolo (n.r. UE) munca este mai bine plătită și e mai ușor să-ți găsești de lucru”, a adăugat un tânăr.

 

Vox-ul, realizat în orașul Leova, face parte din campania lansată de Grupul de presă REALITATEA: „Moldova Alege Europa”, în care mergem în orașele din țară și discutăm cu cetățenii despre aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.