VOX Ce cred locuitorii din Leova despre integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană

„Moldova este în Europa, nu poate să fie în altă parte!” sau „Cred că Moldova trebuie să fie o țară neutră. Noi trebuie să ajungem la nivelul Uniunii Europene ca ulterior să fim primiți acolo cu brațele deschise. Nu sunt împotrivă, dar trebuie să o construim aici, acasă”. Sunt opiniile locuitorilor din Leova, întrebați ce cred despre UE şi integrarea europeană a R. Moldova.

„Nu am fost în Europa, nici în Rusia. Nimeni nu-ți oferă nimic gratuit, trebuie să muncești, important conducerea țării să fie una bună, să meargă pe drumul cel bun. Vrem pace și înțelegere, în casă și în țară”, a spus o locuitoare a orașului Leova.

Moldovenii își pun speranța că după aderarea la UE, în Moldova, salariile nu vor mai fi atât de mici, iar investitorii străini vor privi cu mai mult curaj către țara noastră, ceea ce presupune și mai multe locuri de muncă. La fel, cetățenii își doresc să poată studia și călători cât mai liber în statele UE.

„Cred că va dispărea problema cu naționalismul și desigur, problemele financiare. Acolo (n.r. UE) munca este mai bine plătită și e mai ușor să-ți găsești de lucru”, a adăugat un tânăr.

Vox-ul, realizat în orașul Leova, face parte din campania lansată de Grupul de presă REALITATEA: „Moldova Alege Europa”, în care mergem în orașele din țară și discutăm cu cetățenii despre aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

#leova #aderarea la UE #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie