VOX Ce cred locuitorii din Leova despre integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană

02 Iul. 2024, 10:21
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Iul. 2024, 10:21 // Actual //  bani.md

„Moldova este în Europa, nu poate să fie în altă parte!” sau „Cred că Moldova trebuie să fie o țară neutră. Noi trebuie să ajungem la nivelul Uniunii Europene ca ulterior să fim primiți acolo cu brațele deschise. Nu sunt împotrivă, dar trebuie să o construim aici, acasă”. Sunt opiniile locuitorilor din Leova, întrebați ce cred despre UE şi integrarea europeană a R. Moldova.

„Nu am fost în Europa, nici în Rusia. Nimeni nu-ți oferă nimic gratuit, trebuie să muncești, important conducerea țării să fie una bună, să meargă pe drumul cel bun. Vrem pace și înțelegere, în casă și în țară”, a spus o locuitoare a orașului Leova.

Moldovenii își pun speranța că după aderarea la UE, în Moldova, salariile nu vor mai fi atât de mici, iar investitorii străini vor privi cu mai mult curaj către țara noastră, ceea ce presupune și mai multe locuri de muncă. La fel, cetățenii își doresc să poată studia și călători cât mai liber în statele UE.

„Cred că va dispărea problema cu naționalismul și desigur, problemele financiare. Acolo (n.r. UE) munca este mai bine plătită și e mai ușor să-ți găsești de lucru”, a adăugat un tânăr.

 

Vox-ul, realizat în orașul Leova, face parte din campania lansată de Grupul de presă REALITATEA: „Moldova Alege Europa”, în care mergem în orașele din țară și discutăm cu cetățenii despre aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.