Miliardarul puilor din Ucraina vine în Moldova. Autoritățile pregătesc terenul pentru compania acestuia

Guvernul pregătește terenul pentru o investiție în industria avicolă, propusă de grupul ucrainean MHP, controlat de omul de afaceri miliardarul ucrainenan Yuriy Kosyuk, unul dintre cei mai cunoscuți antreprenori din sectorul agroalimentar al Ucrainei.

Potrivit unui document al Agenției de Investiții, autoritățile de la Chișinău examinează un proiect care prevede, în prima etapă, investiții de cel puțin 20 de milioane de euro în capacități de procesare a cărnii de pasăre. În varianta extinsă, proiectul ar putea ajunge la o capacitate de circa 50.000 de tone anual și ar include dezvoltarea unei rețele de ferme contractuale independente. Producția ar urma să fie orientată în principal spre export.

Investitorul solicită autorităților moldovenești eliminarea mai multor bariere comerciale dintre Ucraina și Republica Moldova. Printre acestea se numără autorizarea importului de furaje produse în Ucraina, deschiderea pieței pentru pui de o zi, precum și autorizarea unor importuri de carne și subproduse alimentare.

În același timp, compania cere clarificări cu privire la posibilitatea ca produsele fabricate în Republica Moldova,

MHP este unul dintre cei mai mari jucători agroalimentari din Ucraina și un important producător european de carne de pasăre. Compania are unități de producție în Ucraina, Spania și Europa de Sud-Est și operează mai multe branduri alimentare.

Potrivit raportului anual al companiei pentru 2025, Kosyuk controlează MHP prin intermediul WTI Trading Limited, companie înregistrată în Cipru. WTI deținea la sfârșitul anului trecut 59,7% din capitalul MHP SE. Grupul este, la rândul său, înregistrat în Cipru, iar certificatele sale globale de depozit sunt tranzacționate la Bursa de la Londra.

MHP susține că este unul dintre cei mai mari producători de carne de pasăre din Europa și că exportă în zeci de piețe internaționale. Grupul administrează, de asemenea active agricole și capacități de producere a furajelor și uleiurilor vegetale. mhp.com.ua

Documentul Agenției de Investiții arată că autoritățile tratează proiectul drept unul prioritar. Instituția invocă „dimensiunea proiectului” și „etapa avansată a discuțiilor cu investitorul” și cere desemnarea unor responsabili din partea instituțiilor implicate pentru organizarea unei ședințe de lucru interinstituționale la Guvern.

Astfel, dacă proiectul va fi realizat, unul dintre cele mai mari grupuri agroalimentare din Ucraina ar putea folosi Republica Moldova atât ca bază de procesare a cărnii de pasăre, cât și ca platformă pentru exportul producției pe piața Uniunii Europene.

Yuriy Kosyuk, fondatorul și directorul general al MHP, este unul dintre cei mai cunoscuți oameni de afaceri din Ucraina, averea sa fiind legată în principal de participația majoritară deținută în grupul agroalimentar prin WTI Trading Limited. De-a lungul anilor, Kosyuk a fost inclus de Forbes în clasamentele celor mai bogați ucraineni, însă valoarea averii sale a fluctuat puternic în funcție de evoluția MHP și de impactul războiului asupra activelor din Ucraina. La sfârșitul anului 2025, vehiculul său de investiții controla 59,7% din capitalul MHP SE, companie listată la Bursa de la Londra și unul dintre cei mai mari producători de carne de pasăre din regiune.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Europeană a deschis o investigație aprofundată pentru a verifica dacă despăgubirile de 42,2 milioane de euro, plus dobânzi și alte cheltuieli, acordate prin arbitraj unor investitori în energia regenerabilă respectă regulile UE privind ajutoarele de stat. România a fost obligată să achite suma după modificarea schemei de sprijin pentru producătorii de energie verde.

Cazul vizează zece companii care au investit în cinci centrale solare fotovoltaice din România. Acestea beneficiau de sprijin prin certificate verzi, în cadrul unei scheme aprobate de Comisia Europeană în iulie 2011.

Autoritățile române au modificat ulterior mecanismul, inclusiv în 2013 și 2014. Schimbările au fost aprobate de Comisie în mai 2015 și decembrie 2016. Investitorii au contestat însă măsurile prin arbitraj și au cerut despăgubiri pentru sprijinul pe care susțin că l-ar fi primit dacă schema ar fi rămas neschimbată.

La 20 februarie 2024, tribunalul arbitral a constatat că România a încălcat Tratatul privind Carta Energiei și a obligat statul să despăgubească investitorii. România a notificat hotărârea Comisiei Europene și a informat instituția că a efectuat o plată într-un cont deschis pe numele beneficiarilor.

În evaluarea preliminară, Comisia consideră că despăgubirile acordate prin hotărârea arbitrală și plata acestora ar putea constitui un ajutor de stat incompatibil cu piața internă. Investigația va stabili dacă măsura respectă legislația europeană.

Un alt aspect examinat este legalitatea arbitrajului dintre investitori și un stat membru în interiorul UE. Potrivit jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene, clauza de arbitraj din Tratatul privind Carta Energiei nu poate fi aplicată litigiilor intra-UE. Comisia va verifica dacă hotărârea și executarea acesteia încalcă regulile privind competența instanțelor europene.

Deschiderea investigației nu reprezintă o decizie finală. România și părțile interesate vor putea prezenta observații înainte ca Executivul european să stabilească dacă despăgubirile sunt compatibile cu normele UE.

Cele zece companii implicate sunt LSG Building Solutions GmbH, Green Source Consulting GmbH, Core Value Investments GmbH & Co. KG Gamma, Core Value Capital GmbH, Anina Pro Invest Ltd., Giust Ltd., Risen Energy Solar Project GmbH, Pressburg UK GmbH, Solluce Romania 1 B.V. și SC LJG Green Source Energy BETA SRL.

Comisia precizează că interdicția arbitrajului intra-UE nu îi lasă pe investitori fără protecție juridică. Aceștia pot contesta măsurile naționale și pot solicita compensații în instanțele naționale, iar deciziile Comisiei privind ajutoarele de stat pot fi atacate la Tribunalul Uniunii Europene.