Zarurile au fost aruncate! Republica Moldova, în cărțile marilor puteri privind securitatea la Marea Neagră

Republica Moldova participă pentru prima dată la o reuniune a miniştrilor Afacerilor Externe din statele membre ale Alianţei Nord-Atlantice, iar acest lucru reprezintă „o premieră binevenită”, a subliniat, miercuri, ministrul Bogdan Aurescu.

Precizările au fost făcute înaintea celei de-a doua zile a reuniunii miniştrilor Afacerilor Externe ai statelor membre ale Alianţei Nord-Atlantice, desfăşurată la Palatul Parlamentului. Miercuri dimineaţă are loc reuniunea Consiliului Atlanticului de Nord în sesiunea miniştrilor de Externe, cu Finlanda şi Suedia.

„Astăzi vom avea două sesiuni. Una dedicată Chinei şi consolidării rezilienţei în cadrul Alianţei, precum şi combaterii terorismului, Balcanilor de Vest şi combaterii ameninţărilor hibride. Acestea sunt pe agenda primei sesiuni. A doua sesiune este foarte importantă pentru România, deoarece îi avem alături pe partenerii noştri.

Partenerii din Balcanii de Vest, partenerii din regiunea Mării Negre, Georgia, Bosnia – Herţegovina şi Republica Moldova. Este pentru prima dată când Moldova participă la o reuniune a miniştrilor Afacerilor Externe din statele NATO. Este o premieră binevenită”, a spus Aurescu, citat de digi24.ro.

Potrivit acestuia, în cadrul discuţiilor de miercuri va fi evidenţiată importanţa regiunii Mării Negre pentru securitatea Alianţei. Aurescu a subliniat susţinerea pentru aspiraţiile europene şi euro-atlantice ale Georgiei, menţionând că România are scopuri similare cu această ţară.

„Ne menţinem susţinerea pentru declaraţia summitului de la Bucureşti din 2008, care arăta că Georgia şi Ucraina vor deveni membre ale Alianţei când vor fi îndeplinite condiţiile. Susţinem foarte mult acest obiectiv. Din acest motiv, recent, am crescut nivelul relaţiei dintre Georgia şi România la nivelul parteneriatului strategic, în timpul vizitei preşedintelui Georgiei la Bucureşti”, a declarat Aurescu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#NATO #securitate #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.