Zonă mai largă de acțiune: Inspectorii de integritate ar putea monitoriza și cheltuielile funcționarilor

Modul în care are loc controlul averii și intereselor personale va fi modificat, astfel încât în procesul efectuării controlului să fie verificate nu doar veniturile dobândite pe parcursul exercitării mandatului sau funcției sale raportat la situația averilor deținute, dar să fie examinate și luate în considerare și cheltuielile realizate. Modificările sunt propuse într-un proiect de lege, care a fost prezentat pentru consultări publice, scrie Bizlaw.md.

Potrivit autorilor, amendamentele propuse are drept scop evidențierea și constatarea ”stilului de viață” a subiecților declarării. Redacția actuală a cadrului legal reglementează condițiile verificării averii deținute/dobândite pe parcursul exercitării mandatelor, a funcțiilor publice și de demnitate publică. Averea deținută sau obținută nu reflectă însă cheluielile realizate pe durata mandatelor și funcțiilor deținute. În consecință, pentru ca inspectorul de integritate să dispună de un tablou întreg asupra situații averii dobândite de subiectul declarării pe parcursul exercitării mandatelor sau funcțiilor, inspectorul de integritate trebuie să dispună de posibilitatea de a acumula informații inclusiv în privința cheltuielelor realizate în această perioadă.

Respectiv, pentru a evidenția valoarea și conținutul real al averii dobândite pe parcursul mandatelor/funcțiilor, este necesar a atrage atenția inclusiv și asupra cheltuielelor realizate.

Autorii mai spun că verificarea ”stilului de viață” a subiectului declarării este importantă, deoarece inspectorul de integritate trebuie să îl ia în considerare la efectuarea controlului averii și intereselor personale. Or, venitul obținut de subiectul declarării pe parcursul mandatului/funcției sale nu trebuie tratat în mod automat ca sursă în volum întreg din care subiectul declarării sau membrii familiei sale au procurat imobile, autovehicule sau alte bunuri. În funcție de ”stilul de viață” și cheltuielile realizate de subiectul declarării și de familia sa, putem deduce situația reală a averii deținute.

Pentru aceste motive inclusiv se propune modificarea și Legii nr.133/2016 în care subiectul declarării să fie obligat să declare inclusiv serviciile procurate și anume acele cheltuieli suportate de către subiectul declarării împreună cu membrii familiei, concubinul/concubina, în ţară şi în străinătate, a căror valoare individuală cumulativă pe parcursul unui an depăşeşte patru salarii medii lunare pe economie.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Salariul rămâne principa sursă de venit financiar al gospodăriilor din Republica Moldova, în timp ce distribuția veniturilor arată în continuare discrepanțe majore, potrivit Bancii Naționale a Moldovei care a radiografiat veniturile populației, pe baza unui sondaj realizat pe un eșantion de 1.029 de persoane din diferite categorii de vârstă, medii de trai, sexe și niveluri de venit.

Potrivit sondajului, 63,2% dintre respondenți declară că salariul este sursa principală de venit a familiei, în timp ce 45,9% indică pensia. Transferurile din străinătate continuă să joace un rol important în bugetul unor gospodării – 13,4% dintre participanți la sondaj spun că depind de remitențe. Alte surse notabile sunt plățile sociale (13,1%) și veniturile obținute din activitatea individuală (10,9%).

În ceea ce privește distribuția veniturilor, datele arată că o proporție considerabilă a populației trăiește cu venituri modeste. 12,7% dintre respondenți câștigă lunar mai puțin de 3.000 de lei, iar 19,2% se încadrează între 3.000 și 5.000 de lei. Cea mai numeroasă categorie este reprezentată de persoanele cu venituri cuprinse între 5.000 și 10.000 de lei – 29,3% din total.

O parte importantă a populației active indică venituri mai ridicate: 25,5% dintre respondenți câștigă între 10.000 și 20.000 de lei, în timp ce doar 8,8% declară venituri lunare ce depășesc 20.000 de lei.