Zonă mai largă de acțiune: Inspectorii de integritate ar putea monitoriza și cheltuielile funcționarilor

Modul în care are loc controlul averii și intereselor personale va fi modificat, astfel încât în procesul efectuării controlului să fie verificate nu doar veniturile dobândite pe parcursul exercitării mandatului sau funcției sale raportat la situația averilor deținute, dar să fie examinate și luate în considerare și cheltuielile realizate. Modificările sunt propuse într-un proiect de lege, care a fost prezentat pentru consultări publice, scrie Bizlaw.md.

Potrivit autorilor, amendamentele propuse are drept scop evidențierea și constatarea ”stilului de viață” a subiecților declarării. Redacția actuală a cadrului legal reglementează condițiile verificării averii deținute/dobândite pe parcursul exercitării mandatelor, a funcțiilor publice și de demnitate publică. Averea deținută sau obținută nu reflectă însă cheluielile realizate pe durata mandatelor și funcțiilor deținute. În consecință, pentru ca inspectorul de integritate să dispună de un tablou întreg asupra situații averii dobândite de subiectul declarării pe parcursul exercitării mandatelor sau funcțiilor, inspectorul de integritate trebuie să dispună de posibilitatea de a acumula informații inclusiv în privința cheltuielelor realizate în această perioadă.

Respectiv, pentru a evidenția valoarea și conținutul real al averii dobândite pe parcursul mandatelor/funcțiilor, este necesar a atrage atenția inclusiv și asupra cheltuielelor realizate.

Autorii mai spun că verificarea ”stilului de viață” a subiectului declarării este importantă, deoarece inspectorul de integritate trebuie să îl ia în considerare la efectuarea controlului averii și intereselor personale. Or, venitul obținut de subiectul declarării pe parcursul mandatului/funcției sale nu trebuie tratat în mod automat ca sursă în volum întreg din care subiectul declarării sau membrii familiei sale au procurat imobile, autovehicule sau alte bunuri. În funcție de ”stilul de viață” și cheltuielile realizate de subiectul declarării și de familia sa, putem deduce situația reală a averii deținute.

Pentru aceste motive inclusiv se propune modificarea și Legii nr.133/2016 în care subiectul declarării să fie obligat să declare inclusiv serviciile procurate și anume acele cheltuieli suportate de către subiectul declarării împreună cu membrii familiei, concubinul/concubina, în ţară şi în străinătate, a căror valoare individuală cumulativă pe parcursul unui an depăşeşte patru salarii medii lunare pe economie.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Executivul de la București a adoptat marți, 2 decembrie, o Ordonanță de Urgență care introduce un mecanism nou prin care statul poate interveni în companiile din România afectate de sancțiuni internaționale. Decizia vine în contextul aplicării sancțiunilor impuse de Statele Unite împotriva gigantului rus Lukoil: acestea au intrat în vigoare pe 21 noiembrie pentru rafinărie și se vor extinde de la 13 decembrie asupra rețelei de benzinării, scrie digi24.ro.

Sancțiunile americane, anunțate în octombrie și îndreptate atât împotriva Lukoil, cât și a Rosneft, au fost precedate de măsuri similare adoptate de Regatul Unit și marchează o schimbare de abordare față de perioada în care președintele Trump evita sancțiunile energetice directe împotriva Moscovei. Trezoreria SUA afirmă că restricțiile deja reduc veniturile Rusiei din petrol, prin scăderea prețului țițeiului și limitarea capacității Kremlinului de finanțare a războiului.

Pentru România, unde Lukoil operează în rafinare și distribuție de combustibili, impactul ar putea fi semnificativ, astfel că autoritățile au introdus un cadru care permite intervenția statului în situații similare, după modelul din alte state europene.

Potrivit ordonanței, Guvernul, cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), poate constata existența unui impact economic major generat de sancțiuni externe, și, respectiv, are dreptul de a institui supraveghere extinsă asupra unei companii, numi un supraveghetor cu atribuții largi și limita activitatea entităților vizate.

Documentul definește „impactul economic puternic” ca o distorsionare a pieței sau afectarea funcționării unui operator economic important, în măsura în care substituirea acestuia ar conduce la creșteri masive de prețuri și riscuri pentru securitatea energetică a României.

Supraveghetorul desemnat de Guvern va putea participa la ședințele conducerii companiei, va avea acces în toate locațiile și la toate documentele, inclusiv financiare și juridice, va aviza toate tranzacțiile externe și va raporta lunar Guvernului constatările sale. Totodată, acesta este obligat să păstreze secretul comercial și fiscal și să se asigure că firma respectă sancțiunile internaționale obligatorii pentru România. Indemnizația sa va fi plătită de compania supravegheată și nu poate fi mai mică de 10.000 lei brut.

Companiile supuse supravegherii vor avea obligația să notifice supraveghetorul despre toate ședințele interne, să îi permită acces total la documente și locații, să ceară aviz pentru orice tranzacție externă și să răspundă solicitărilor acestuia în maximum 24 de ore.