Zonă mai largă de acțiune: Inspectorii de integritate ar putea monitoriza și cheltuielile funcționarilor

Modul în care are loc controlul averii și intereselor personale va fi modificat, astfel încât în procesul efectuării controlului să fie verificate nu doar veniturile dobândite pe parcursul exercitării mandatului sau funcției sale raportat la situația averilor deținute, dar să fie examinate și luate în considerare și cheltuielile realizate. Modificările sunt propuse într-un proiect de lege, care a fost prezentat pentru consultări publice, scrie Bizlaw.md.

Potrivit autorilor, amendamentele propuse are drept scop evidențierea și constatarea ”stilului de viață” a subiecților declarării. Redacția actuală a cadrului legal reglementează condițiile verificării averii deținute/dobândite pe parcursul exercitării mandatelor, a funcțiilor publice și de demnitate publică. Averea deținută sau obținută nu reflectă însă cheluielile realizate pe durata mandatelor și funcțiilor deținute. În consecință, pentru ca inspectorul de integritate să dispună de un tablou întreg asupra situații averii dobândite de subiectul declarării pe parcursul exercitării mandatelor sau funcțiilor, inspectorul de integritate trebuie să dispună de posibilitatea de a acumula informații inclusiv în privința cheltuielelor realizate în această perioadă.

Respectiv, pentru a evidenția valoarea și conținutul real al averii dobândite pe parcursul mandatelor/funcțiilor, este necesar a atrage atenția inclusiv și asupra cheltuielelor realizate.

Autorii mai spun că verificarea ”stilului de viață” a subiectului declarării este importantă, deoarece inspectorul de integritate trebuie să îl ia în considerare la efectuarea controlului averii și intereselor personale. Or, venitul obținut de subiectul declarării pe parcursul mandatului/funcției sale nu trebuie tratat în mod automat ca sursă în volum întreg din care subiectul declarării sau membrii familiei sale au procurat imobile, autovehicule sau alte bunuri. În funcție de ”stilul de viață” și cheltuielile realizate de subiectul declarării și de familia sa, putem deduce situația reală a averii deținute.

Pentru aceste motive inclusiv se propune modificarea și Legii nr.133/2016 în care subiectul declarării să fie obligat să declare inclusiv serviciile procurate și anume acele cheltuieli suportate de către subiectul declarării împreună cu membrii familiei, concubinul/concubina, în ţară şi în străinătate, a căror valoare individuală cumulativă pe parcursul unui an depăşeşte patru salarii medii lunare pe economie.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul Federației Ruse se pregătește pentru o nouă rundă de scumpiri pe piața băuturilor alcoolice. Începând cu 1 ianuarie 2026, accizele vor crește semnificativ – între 8,9% și 31%, potrivit proiectului de modificare a Codului Fiscal transmis Dumei de Stat. Cea mai severă majorare îi vizează pe producătorii și importatorii de vin, măsura urmând să se reflecte rapid în prețurile din retail, scrie publicația Komersant.

Conform proiectului, acciza pentru vinurile liniștite va crește cu 31%, de la 113 la 148 de ruble pe litru. Pentru vinurile spumante, majorarea va fi de 8,9%, până la 160 de ruble, iar pentru vinurile din fructe și băuturile pe bază de vin – de 11,5%, până la 165 de ruble. Berea (0,5%–8,6%), cidrul și miedul vor avea o creștere de 10%, acciza ajungând la 33 de ruble.

Pentru băuturile spirtoase cu peste 18% alcool, acciza va urca la 824 de ruble pe litru de alcool pur, cu 11,4% mai mult decât în 2025. La alcoolul sub 18%, acciza va fi recalculată proporțional cu conținutul de alcool, plecând de la 165 de ruble.

Noile valori depășesc semnificativ planificările făcute anul trecut. De exemplu, acciza pe bere pentru 2026 fusese inițial estimată la 31 de ruble, iar cea pentru vin la 118 ruble.

Scumpiri în lanț: berea +4%, vodca +7%, vinul +15%

Creșterea accizelor va împinge inevitabil prețurile la raft. Expertul independent al pieței alcoolului, Aleksei Nebolsin, estimează că berea se va scumpi cu cel puțin 8 ruble pe litru, echivalentul unei creșteri minime de 4,1%, la care se vor adăuga costurile de producție și logistică.

La băuturile tari, președintele „Alkopro”, Andrei Moskovski, afirmă că o sticlă de vodcă va costa cu aproximativ 30 de ruble mai mult, ceea ce va duce prețul unei sticle de 0,5 litri la circa 457 de ruble (+7%). Totuși, piața va resimți efectiv scumpirile abia în martie 2026, întrucât producătorii vor accelera livrările înainte de intrarea în vigoare a noilor accize.

Accizele la vin cresc de câțiva ani mai rapid decât cele la bere sau băuturile tari, spun producătorii. Directorul executiv Fort, Aleksandr Lipilin, anticipează creșteri de 10–15% pentru vinurile ieftine, în timp ce Aleksandr Stavțev, șeful WineRetail, estimează un impact de 70–100 de ruble per sticlă.

Piața vinului se află deja sub presiune: consumul scade încă din 2025, iar în perioada ianuarie–august, vânzările de alcool (fără bere și cidru) au scăzut cu 11,4%, potrivit Rosalkogoltabațcontrol. Cererea de bere a scăzut și mai abrupt, cu 16,3%.

Experții prognozează că vânzările de bere ar putea scădea suplimentar cu 10% în 2026. Pe segmentul băuturilor tari, evoluția depinde de politica privind prețul minim de vânzare. Dacă prețurile minime la whisky și brandy vor fi ridicate la nivelul celor de la coniac, vodca ar putea deveni, paradoxal, cea mai competitivă băutură.

Lipilin afirmă că cea mai mare povară va cădea pe vinurile importate. Producătorii ruși care folosesc struguri autohtoni beneficiază de mecanisme de compensare a accizei, iar vinurile produse din vinomaterial intern nu sunt afectate de noile majorări.

Potrivit lui Stavțev, vinurile georgiene vor fi printre cele mai sensibile la scumpiri, dat fiind că sunt percepute drept „accesibile”. În cazul vinurilor europene, o parte din creșterea accizelor ar putea fi absorbită de scăderea prețurilor de achiziție, după un an cu recolte mari în UE.