20 de ani de la extinderea UE spre Est! Moldova în anticameră. Cum au crescut economiile fostelor state comuniste

10 Ian. 2024, 16:29
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
10 Ian. 2024, 16:29 // Actual //  bani.md

Într-o perioadă în care Europa de Est marchează două decenii de la aderarea la Uniunea Europeană, regiunea recoltează roadele extinderii istorice din 2004. Cu toate acestea, se conturează provocări importante și se discută despre nevoia de a populariza beneficiile aderării la cea mai mare piață unică a planetei, scrie Emerging Europe.

Marele val de extindere din 2004

Pe 1 mai 2004, zece țări, dintre care opt din Europa de Est (Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia și Slovenia), au aderat la Uniunea Europeană. Acesta a fost considerat cel mai mare val de extindere din istoria UE, crescând numărul statelor membre de la 15 la 25 și populația cu 75 de milioane de locuitori.

Bulgaria și România, deși au fost incluse în același val, au întâmpinat dificultăți și au aderat ulterior, fiind totuși considerate parte a valului cinci de extindere. Promisiunea implicită a aderării era convergența economică, iar perspectivele din prezent sugerează că aceste așteptări au fost îndeplinite în mare măsură.

Succese economice notabile

Aproape două decenii mai târziu, țările care au aderat în 2004 au înregistrat progrese notabile. Estonia, Lituania și Slovenia au depășit PIB-ul per capita al Spaniei în 2022, iar Polonia a întrecut Portugalia. Toate aceste țări se pot mândri cu un PIB per capita mai mare decât al Greciei.

Un exemplu elocvent este Polonia, care a înregistrat o creștere semnificativă. Potrivit unui raport al Polish Economic Institute din 2023, PIB-ul per capita al Poloniei este cu aproximativ 31% mai mare datorită aderării la UE. Exporturile către celelalte state membre ale UE au devenit un motor important pentru creșterea economică, iar în 2021, Polonia a exportat bunuri de 216 miliarde de euro, reprezentând 75% din totalul exporturilor.

Provocările din prezent și perspectivele viitoare

Cu toate acestea, regiunea se confruntă cu provocări persistente, cum ar fi decalajul urban-rural și necesitatea unei schimbări structurale în economie. Raportul Vienna Institute for International Economic Studies (WIIW) avertizează că modelele economice existente, concentrate pe mână de lucru ieftină, ating limitele în condițiile transformărilor majore precum decarbonizarea și digitalizarea.

WIIW recomandă o abordare strategică pentru atragerea de sectoare cu valoare adăugată înaltă și stimularea transferului de cunoștințe de la corporațiile străine către companiile interne. O tranziție socială amortizată este necesară pentru a susține schimbarea structurală.

Promovarea beneficiilor UE și ale aderării

În contextul ascensiunii partidelor eurosceptice în Europa de Est, este subliniată necesitatea popularizării avantajelor clare ale aderării la UE. Cu toate că euroscepticismul este prezent în discursurile politice, puțini contestă cu adevărat apartenența la UE.

UE rămâne un garant al prosperității într-o lume nesigură, iar aderarea Ucrainei și Moldovei în decembrie 2023 confirmă atracția persistentă a blocului european. În perspectivă, se estimează că UE va deveni și mai extinsă, consolidându-și rolul în garantarea stabilității și dezvoltării în regiune.

Concluzii și perspective viitoare

Deși Europa de Est sărbătorește două decenii de la aderarea la UE, discuțiile despre provocări și perspective viitoare se intensifică. În pofida retoricii eurosceptice, majoritatea cetățenilor din regiune își doresc menținerea statelor lor în UE. Cu o abordare strategică și o comunicare eficientă a beneficiilor UE, regiunea poate continua să construiască pe succesul aderării și să își consolideze rolul în cadrul unei Uniuni Europene tot mai extinse.

Ucraina și Moldova se alătură acum țărilor din Balcanii Occidentali în anticamera UE. În 2034, când vom marca trecerea a încă 10 ani de la extinderea istorică din 2004 ne vom regăsi aproape sigur trăind într-o UE chiar și mai largă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

12 Feb. 2026, 16:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
12 Feb. 2026, 16:39 // Actual //  Grîu Tatiana

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!