20 de ani de la extinderea UE spre Est! Moldova în anticameră. Cum au crescut economiile fostelor state comuniste

Într-o perioadă în care Europa de Est marchează două decenii de la aderarea la Uniunea Europeană, regiunea recoltează roadele extinderii istorice din 2004. Cu toate acestea, se conturează provocări importante și se discută despre nevoia de a populariza beneficiile aderării la cea mai mare piață unică a planetei, scrie Emerging Europe.

Marele val de extindere din 2004

Pe 1 mai 2004, zece țări, dintre care opt din Europa de Est (Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia și Slovenia), au aderat la Uniunea Europeană. Acesta a fost considerat cel mai mare val de extindere din istoria UE, crescând numărul statelor membre de la 15 la 25 și populația cu 75 de milioane de locuitori.

Bulgaria și România, deși au fost incluse în același val, au întâmpinat dificultăți și au aderat ulterior, fiind totuși considerate parte a valului cinci de extindere. Promisiunea implicită a aderării era convergența economică, iar perspectivele din prezent sugerează că aceste așteptări au fost îndeplinite în mare măsură.

Succese economice notabile

Aproape două decenii mai târziu, țările care au aderat în 2004 au înregistrat progrese notabile. Estonia, Lituania și Slovenia au depășit PIB-ul per capita al Spaniei în 2022, iar Polonia a întrecut Portugalia. Toate aceste țări se pot mândri cu un PIB per capita mai mare decât al Greciei.

Un exemplu elocvent este Polonia, care a înregistrat o creștere semnificativă. Potrivit unui raport al Polish Economic Institute din 2023, PIB-ul per capita al Poloniei este cu aproximativ 31% mai mare datorită aderării la UE. Exporturile către celelalte state membre ale UE au devenit un motor important pentru creșterea economică, iar în 2021, Polonia a exportat bunuri de 216 miliarde de euro, reprezentând 75% din totalul exporturilor.

Provocările din prezent și perspectivele viitoare

Cu toate acestea, regiunea se confruntă cu provocări persistente, cum ar fi decalajul urban-rural și necesitatea unei schimbări structurale în economie. Raportul Vienna Institute for International Economic Studies (WIIW) avertizează că modelele economice existente, concentrate pe mână de lucru ieftină, ating limitele în condițiile transformărilor majore precum decarbonizarea și digitalizarea.

WIIW recomandă o abordare strategică pentru atragerea de sectoare cu valoare adăugată înaltă și stimularea transferului de cunoștințe de la corporațiile străine către companiile interne. O tranziție socială amortizată este necesară pentru a susține schimbarea structurală.

Promovarea beneficiilor UE și ale aderării

În contextul ascensiunii partidelor eurosceptice în Europa de Est, este subliniată necesitatea popularizării avantajelor clare ale aderării la UE. Cu toate că euroscepticismul este prezent în discursurile politice, puțini contestă cu adevărat apartenența la UE.

UE rămâne un garant al prosperității într-o lume nesigură, iar aderarea Ucrainei și Moldovei în decembrie 2023 confirmă atracția persistentă a blocului european. În perspectivă, se estimează că UE va deveni și mai extinsă, consolidându-și rolul în garantarea stabilității și dezvoltării în regiune.

Concluzii și perspective viitoare

Deși Europa de Est sărbătorește două decenii de la aderarea la UE, discuțiile despre provocări și perspective viitoare se intensifică. În pofida retoricii eurosceptice, majoritatea cetățenilor din regiune își doresc menținerea statelor lor în UE. Cu o abordare strategică și o comunicare eficientă a beneficiilor UE, regiunea poate continua să construiască pe succesul aderării și să își consolideze rolul în cadrul unei Uniuni Europene tot mai extinse.

Ucraina și Moldova se alătură acum țărilor din Balcanii Occidentali în anticamera UE. În 2034, când vom marca trecerea a încă 10 ani de la extinderea istorică din 2004 ne vom regăsi aproape sigur trăind într-o UE chiar și mai largă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Ucraina #UE #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Noul director al Starbucks a promis să simplifice „meniul excesiv de complex” al lanţului, în încercarea de a atrage clienţii înapoi şi a stimula vânzările în scădere, scrie BBC. Brian Niccol a subliniat că firma trebuie să facă „schimbări fundamentale” şi a anunţat o revizuire a preţurilor.

Datele arată că, pe fondul creşterii costului vieţii, clienţii Starbucks şi-au redus cheltuielile, în special în China, unde bugetele sunt restrânse. Niccol a recunoscut că în magazine sunt şi probleme interne, precum lipsa de personal şi cozile aglomerate.

Compania a raportat o scădere globală de 7% a vânzărilor între iulie şi septembrie, iar în China scăderea a fost mai abruptă, de 14%, pe fondul încetinirii economiei.

Directorul financiar Rachel Ruggeri a menţionat că, în ciuda investiţiilor mari, traficul clienţilor a continuat să scadă. Cu toate acestea, Niccol a subliniat nevoia de a reveni la esenţa Starbucks: „Vom simplifica meniul, vom ajusta structura de preţuri şi vom asigura fiecărui client o experienţă de valoare.”

De asemenea, a propus ajustarea opţiunii de comandă şi plată mobilă pentru a reduce presiunea din cafenele. Managerul de fonduri Randeep Somel de la L&G a declarat că un meniu mai simplu şi accesibil ar putea accelera serviciul.Niccol, anterior director la Chipotle, a fost adus la Starbucks pentru a redresa afacerea, dar a fost criticat pentru naveta sa de aproape 1.600 km cu avionul privat, în contradicţie cu poziţia ecologică a companiei. Starbucks va publica rezultatele financiare săptămâna viitoare, dar acţiunile au scăzut deja cu 4%, iar compania şi-a suspendat previziunile financiare din cauza situaţiei actuale.