20 de ani de la extinderea UE spre Est! Moldova în anticameră. Cum au crescut economiile fostelor state comuniste

Într-o perioadă în care Europa de Est marchează două decenii de la aderarea la Uniunea Europeană, regiunea recoltează roadele extinderii istorice din 2004. Cu toate acestea, se conturează provocări importante și se discută despre nevoia de a populariza beneficiile aderării la cea mai mare piață unică a planetei, scrie Emerging Europe.

Marele val de extindere din 2004

Pe 1 mai 2004, zece țări, dintre care opt din Europa de Est (Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia și Slovenia), au aderat la Uniunea Europeană. Acesta a fost considerat cel mai mare val de extindere din istoria UE, crescând numărul statelor membre de la 15 la 25 și populația cu 75 de milioane de locuitori.

Bulgaria și România, deși au fost incluse în același val, au întâmpinat dificultăți și au aderat ulterior, fiind totuși considerate parte a valului cinci de extindere. Promisiunea implicită a aderării era convergența economică, iar perspectivele din prezent sugerează că aceste așteptări au fost îndeplinite în mare măsură.

Succese economice notabile

Aproape două decenii mai târziu, țările care au aderat în 2004 au înregistrat progrese notabile. Estonia, Lituania și Slovenia au depășit PIB-ul per capita al Spaniei în 2022, iar Polonia a întrecut Portugalia. Toate aceste țări se pot mândri cu un PIB per capita mai mare decât al Greciei.

Un exemplu elocvent este Polonia, care a înregistrat o creștere semnificativă. Potrivit unui raport al Polish Economic Institute din 2023, PIB-ul per capita al Poloniei este cu aproximativ 31% mai mare datorită aderării la UE. Exporturile către celelalte state membre ale UE au devenit un motor important pentru creșterea economică, iar în 2021, Polonia a exportat bunuri de 216 miliarde de euro, reprezentând 75% din totalul exporturilor.

Provocările din prezent și perspectivele viitoare

Cu toate acestea, regiunea se confruntă cu provocări persistente, cum ar fi decalajul urban-rural și necesitatea unei schimbări structurale în economie. Raportul Vienna Institute for International Economic Studies (WIIW) avertizează că modelele economice existente, concentrate pe mână de lucru ieftină, ating limitele în condițiile transformărilor majore precum decarbonizarea și digitalizarea.

WIIW recomandă o abordare strategică pentru atragerea de sectoare cu valoare adăugată înaltă și stimularea transferului de cunoștințe de la corporațiile străine către companiile interne. O tranziție socială amortizată este necesară pentru a susține schimbarea structurală.

Promovarea beneficiilor UE și ale aderării

În contextul ascensiunii partidelor eurosceptice în Europa de Est, este subliniată necesitatea popularizării avantajelor clare ale aderării la UE. Cu toate că euroscepticismul este prezent în discursurile politice, puțini contestă cu adevărat apartenența la UE.

UE rămâne un garant al prosperității într-o lume nesigură, iar aderarea Ucrainei și Moldovei în decembrie 2023 confirmă atracția persistentă a blocului european. În perspectivă, se estimează că UE va deveni și mai extinsă, consolidându-și rolul în garantarea stabilității și dezvoltării în regiune.

Concluzii și perspective viitoare

Deși Europa de Est sărbătorește două decenii de la aderarea la UE, discuțiile despre provocări și perspective viitoare se intensifică. În pofida retoricii eurosceptice, majoritatea cetățenilor din regiune își doresc menținerea statelor lor în UE. Cu o abordare strategică și o comunicare eficientă a beneficiilor UE, regiunea poate continua să construiască pe succesul aderării și să își consolideze rolul în cadrul unei Uniuni Europene tot mai extinse.

Ucraina și Moldova se alătură acum țărilor din Balcanii Occidentali în anticamera UE. În 2034, când vom marca trecerea a încă 10 ani de la extinderea istorică din 2004 ne vom regăsi aproape sigur trăind într-o UE chiar și mai largă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Ucraina #UE #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul întârzie achitarea despăgubirilor către doi mari agenți economici din sectorul creșterii porcilor, deși certificatele de constatare a pagubelor au fost emise, iar acțiunile în instanță ar avea drept scop tergiversarea plăților, după sacrificarea a zeci de mii de animale din primăvara anului trecut urmare a unui focar major de pestă porcină africană (PPA).

„Este vorba despre 140 de milioane la o companie și 197 de milioane la cealaltă. Nu vreau să ne legăm de sume, ci de faptul că certificatul de constatare a pagubelor a fost dat în judecată nu de agenții economici, ci anume pentru a tergiversa plata acestor bani”, a declarat într-o conferință de presă Serghei Ivanov, președintele Comisiei economie buget și finanțe.

Potrivit acestuia, cele două companii vizate asigurau aproximativ 45% din necesarul de carne de porc al Republicii Moldova, iar situația creată riscă să afecteze grav atât piața internă, cât și climatul investițional din domeniul agroalimentar.

Ivanov a atras atenția că, în paralel, importurile de carne de porc au crescut constant. „Cantitățile de carne de porc importate au crescut de la circa 6 mii de tone, anual fiind majorate cu aproximativ 500 de mii de tone. Mai mult, în 2028 urmează să fie eliminate complet cotele și taxele la import”, a menționat deputatul.

În opinia sa, mesajul transmis investitorilor este unul descurajator. „Semnalul pe care îl recepționează orice investitor sau cetățean care vrea să investească în Republica Moldova, inclusiv în creșterea porcilor, este negativ, văzând atitudinea statului față de agenții economici loviți de o asemenea nenorocire, prin neplata la timp a despăgubirilor”, a subliniat Ivanov.

Despăgubirile solicitate se ridică la 197 de milioane de lei pentru compania Porco Bello din localitatea Roșcani, și la 140 de milioane de lei pentru compania Golden Piaget din Nisporeni. Împreună, cele două întreprinderi asigurau aproape jumătate din necesarul de carne de porc de pe piața Republicii Moldova.

Doar la ferma din Roșcani, autoritățile au sacrificat 67,7 mii de porci, iar pierderile totale ale companiei se ridică la aproximativ 400 de milioane de lei, potrivit datelor prezentate de președintele Comisiei agricultură.