200 de lei, vedeta bancnotelor cash – aproape 40% din toți banii de hârtie

15 Iul. 2025, 13:09
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
15 Iul. 2025, 13:09 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În anul 2024, valoarea bancnotelor în circulație a însumat 48,06 miliarde lei, echivalentul a 372,44 milioane de bancnote, ceea ce înseamnă, în medie, circa 156 de bancnote pe cap de locuitor. Bancnotele cu cea mai mare valoare nominală – cele de 200 lei – sunt cele mai numeroase: peste 97 de milioane de bucăți, cu o valoare totală de 19,41 miliarde lei, reprezentând aproape 40% din numerarul în circulație, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Pe locul doi se află bancnotele de 100 lei, cu 68,19 milioane de bucăți și o valoare totală de 6,82 miliarde lei. Sunt urmate de cele de 500 lei (7,73 mld. lei), 50 lei (2,42 mld. lei) și 20 lei (2,44 mld. lei). Bancnotele cu valoare mică (1-10 lei) au un rol marginal în circulație.

În ceea ce privește monedele, au fost înregistrate în circulație 1,12 miliarde de piese, dar cu o valoare cumulată de doar 144,46 milioane lei – adică 0,3% din total. Cea mai frecventă monedă este cea de 1 ban, cu peste 710 milioane de bucăți. Monedele de 50 bani și 10 bani urmează în popularitate numerică.

Monedele de 1 leu și 2 lei sunt mai puține decât omoloagele lor bancnote, dar însumează totuși o valoare de circa 138 milioane lei.

Dominanța bancnotelor de 100 și 200 lei poate sugera fie o adaptare la o economie în creștere, fie un efect indirect al inflației, care determină populația să folosească bancnote de valoare mai mare. Structura actuală arată și o preferință pentru instrumente de plată mai convenabile în tranzacțiile zilnice.

În total, au fost emise și monede comemorative în valoare de 8,25 milioane lei și bancnote comemorative în valoare de 9,38 milioane lei – adică doar 0,04% din totalul numerarului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

21 Oct. 2026, 16:10
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
21 Oct. 2026, 16:10 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Calea Ferată din Moldova (CFM) anunță revenirea pe profit după mai mulți ani de pierderi financiare. În primele nouă luni ale anului 2026, compania a înregistrat un rezultat financiar pozitiv de 22,7 milioane de lei, față de pierderi de 320 de milioane de lei în 2024 și 85 de milioane de lei în 2025. Cu toate acestea, redresarea are loc pe fundalul unor datorii bugetare, comerciale și externe care depășesc 1,4 miliarde de lei.

Potrivit informațiilor prezentate de administrația CFM, rezultatul pozitiv a fost obținut în urma măsurilor de redresare economico-financiară, eficientizării activității și reluării unor operațiuni de transport feroviar. Întreprinderea susține că a reușit să achite integral restanțele salariale istorice, acumulate în anii precedenți, și să asigure continuitatea transportului de mărfuri.

CFM atribuie evoluția favorabilă inclusiv programelor investiționale promovate de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, cu sprijinul Guvernului.

Comparativ cu pierderea de 85 de milioane de lei raportată pentru întregul an 2025, rezultatul din ianuarie–septembrie 2026 reprezintă o diferență pozitivă de 107,7 milioane de lei. Totuși, indicatorii se referă la perioade de raportare diferite, iar rezultatul final pentru 2026 urmează să fie stabilit după încheierea exercițiului financiar.

În pofida revenirii pe profit, situația financiară a întreprinderii rămâne complicată. Potrivit datelor prezentate anterior în Parlament de Angela Popil, expertă în evaluarea patrimoniului și reorganizarea CFM, la 31 august 2026, compania avea datorii față de bugetul public național de 248,65 milioane de lei, obligații comerciale de 185,77 milioane de lei și datorii externe de aproximativ 1,012 miliarde de lei.

Cumulat, aceste trei categorii de obligații ajung la circa 1,45 miliarde de lei, de peste 63 de ori mai mult decât rezultatul financiar pozitiv raportat pentru primele nouă luni ale anului.

Datoria externă include finanțări destinate achiziției de locomotive și modernizării infrastructurii feroviare. Aproximativ 17,78 milioane de euro sunt aferente procurării locomotivelor, iar alte 31,96 milioane de euro reprezintă credite pentru dezvoltarea și reabilitarea infrastructurii, inclusiv a tronsonului Bender–Basarabeasca–Etulia–Giurgiulești.

În același timp, CFM avea de recuperat creanțe în valoare de 1,543 miliarde de lei, potrivit situației de la sfârșitul lunii august. Valoarea acestora depășește obligațiile menționate, însă recuperarea efectivă a banilor depinde de calitatea creanțelor și de capacitatea debitorilor de a-și onora plățile.

Unul dintre rezultatele evidențiate de administrația CFM este achitarea integrală a restanțelor salariale istorice. Datele prezentate în Parlament arătau deja că, la sfârșitul lunii august, întreprinderea nu mai înregistra restanțe curente față de angajați.

În paralel, CFM continuă procesul de reorganizare structurală, care presupune separarea activităților feroviare și constituirea a două societăți pe acțiuni. Reforma urmărește delimitarea responsabilităților, eficientizarea administrării și crearea condițiilor pentru o funcționare economică mai sustenabilă.

În discuțiile parlamentare anterioare au fost prezentate și cele trei componente ale viitoarei organizări a sectorului feroviar: infrastructură, transport de pasageri și transport de mărfuri, sub denumirile CFMinfra, CFMpasageri și CFMmarfă.

Administrația întreprinderii susține că va continua măsurile de atragere a unor noi fluxuri de mărfuri, utilizare mai eficientă a capacităților existente și consolidare a conexiunilor logistice.

Revenirea la un rezultat financiar pozitiv reprezintă un semnal de ameliorare a situației CFM, însă dimensiunea datoriilor acumulate arată că redresarea companiei nu este încă încheiată. Rămâne de văzut dacă profitul operațional și reorganizarea vor permite întreprinderii să își reducă obligațiile și să finanțeze investițiile necesare modernizării transportului feroviar.