Prețul petrolului se clatină: Trump amână sancțiunile, iar piața reacționează

15 Iul. 2025, 10:37
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
15 Iul. 2025, 10:37 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Prețurile la petrol au scăzut marți, după ce președintele american Donald Trump a decis să prelungească cu 50 de zile termenul privind soluționarea conflictului din Ucraina și ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei. Mișcarea a redus temerile legate de posibile perturbări în aprovizionarea globală cu țiței.

La ora 6:10 GMT, cotațiile futures pentru petrolul Brent au scăzut cu 12 cenți (0,2%), ajungând la 69,09 dolari/baril, iar cele pentru WTI (West Texas Intermediate) au coborât cu 16 cenți (tot 0,2%), la 66,82 dolari/baril.

„Relaxarea poziției lui Trump privind sancțiunile pe petrolul rusesc a redus îngrijorările privind o eventuală penurie, în timp ce planul său tarifar continuă să pună presiune pe economia globală”, a declarat Priyanka Sachdeva, analist senior la Phillip Nova.

Deși amenințările cu sancțiuni au împins temporar prețurile în sus, extinderea termenului de 50 de zile a oferit speranța unei retrageri a măsurilor, ceea ce a dus la o corecție a pieței. Traderii rămân sceptici cu privire la intenția reală a Washingtonului de a impune tarife drastice țărilor care continuă comerțul cu Rusia.

Potrivit analiștilor de la ING, dacă Trump merge până la capăt cu sancțiunile, impactul asupra pieței petroliere globale va fi profund. „China, India și Turcia — cei mai mari cumpărători de țiței rusesc — vor trebui să aleagă între petrolul ieftin și riscul de a-și pierde accesul la exporturile către SUA.”

Pe fundalul tensiunilor comerciale, Trump a anunțat luni un nou pachet de armament pentru Ucraina, iar sâmbătă a declarat introducerea unor tarife de 30% pentru cele mai multe importuri din Uniunea Europeană și Mexic — completând astfel seria de presiuni asupra altor parteneri economici.

Economia globală resimte aceste mișcări. Rapoartele arată că economia Chinei a încetinit în al doilea trimestru, iar perspectivele pentru a doua jumătate a anului sunt slabe: exporturile își pierd avântul, inflația e scăzută, iar încrederea consumatorilor rămâne fragilă.

Tony Sycamore, analist la IG, a declarat că, în ciuda depășirii așteptărilor privind creșterea economică a Chinei, rezultatele sunt în mare parte datorate măsurilor fiscale de susținere și intensificării exporturilor către SUA înainte de eventualele tarife.

Pe de altă parte, secretarul general al OPEC a afirmat că cererea de petrol în afara Chinei va rămâne „foarte ridicată” în trimestrul al treilea, ceea ce ar putea contribui la menținerea unui echilibru pe piața globală în perioada imediat următoare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

09 Nov. 2026, 15:11
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
09 Nov. 2026, 15:11 // Actual //  Grîu Tatiana

Datoria externă totală a Republicii Moldova a ajuns la 12,398 de miliarde de dolari la sfârșitul anului 2025, în creștere cu 18,2% față de 2024, arată Banca Mondială în raportul „International Debt Report 2026”. Într-un deceniu, suma a crescut cu 6 miliarde 303 milioane de dolari, adică cu 103,4%. În 2015, datoria externă era de 6,095 miliarde de dolari.

Din totalul datoriei externe, 5,035 miliarde de dolari reprezintă datoria publică și cea garantată de stat. Datoria privată fără garanții de stat însuma 4,680 miliarde de dolari, iar cea pe termen scurt, prezentată separat în raport, se ridica la 2,683 miliarde de dolari.

Aproape 90% din datoria publică și cea garantată de stat revenea creditorilor multilaterali, față de care soldul era de 4,495 miliarde de dolari. Raportul indică 981 de milioane de dolari pentru Fondul Monetar Internațional și 922 de milioane pentru Asociația Internațională pentru Dezvoltare, parte a Grupului Băncii Mondiale. Aceste sume reprezintă 21,8% și, respectiv, 20,5% din datoria față de creditorii multilaterali. Alte 2,591 miliarde de dolari reveneau celorlalți creditori din această categorie.

Datoria față de creditorii bilaterali însuma 511 milioane de dolari. Franța avea cea mai mare sumă evidențiată în raport, de 241 de milioane de dolari, urmată de Japonia, cu 131 de milioane. Alți creditori bilaterali aveau de recuperat 140 de milioane de dolari. În componența datoriei publice și garantate de stat mai figurau 29 de milioane de dolari datorate creditorilor privați.

În 2025, datoria externă totală echivala cu 165% din valoarea exporturilor de bunuri și servicii și cu 61% din venitul național brut. Rambursările și dobânzile plătite în contul datoriei externe au reprezentat echivalentul a 18% din exporturi și a 7% din venitul național brut.

Noile angajamente de împrumut față de creditorii oficiali au avut, în medie, o scadență de 31 de ani, o perioadă de grație de doi ani și o dobândă de 3,5%. Pentru creditorii privați, raportul arată că în 2025 nu au existat noi angajamente în categoria analizată.

Banca Mondială încadrează Republica Moldova în categoria economiilor cu venit mediu superior. Fișa de țară indică o populație de 2,4 milioane de locuitori și un venit național brut de 20,344 miliarde de dolari.