„Femeia de fier” a Ucrainei – Zelenski mizează pe Svîrîdenko ca să-l îmblânzească pe Trump

Președintele Volodimir Zelenski a anunțat oficial numirea Iuliei Svîrîdenko în funcția de prim-ministră a Ucrainei, într-o mișcare considerată strategică în relațiile tensionate cu Washingtonul și cu fostul, dar tot mai influentul, Donald Trump. La doar 39 de ani, Svîrîdenko devine una dintre cele mai tinere figuri-cheie din guvernul ucrainean, preluând frâiele executivului într-un moment de maximă fragilitate economică și geopolitică.

Fostă ministră a Economiei și negociatoare principală într-un acord critic cu SUA privind exploatarea resurselor minerale ale Ucrainei, Svîrîdenko este văzută ca o profesionistă de temut, capabilă să calmeze criza diplomatică ce mocnea după o dispută publică între Zelenski și Trump. „A fost singura care a salvat acordul”, afirmă fostul ministru al Economiei, Tîmofii Mîlovanov.

Nominalizarea vine pe fundalul reorganizării guvernului ucrainean, într-o încercare clară de a deschide noi canale de dialog cu administrația Trump, în contextul în care fostul președinte american pare să revină în prim-planul politicii internaționale. În aceeași logică, premierul în exercițiu, Denîs Șmîhal, va fi mutat la Ministerul Apărării, în timp ce Rustem Umerov ar putea deveni ambasador la Washington – o mutare cheie în strategia Kievului de a menține sprijinul militar american.

Într-o postare publică, Svîrîdenko a anunțat prioritățile mandatului său: relansarea economiei, extinderea programelor sociale și creșterea capacității interne de producție militară. „Este o numire cu adresă directă la Washington”, a comentat analistul politic Mîkola Davîdiuk, subliniind că Zelenski transmite astfel un mesaj clar: acordul cu SUA pentru resursele critice contează mai mult ca oricând.

Numirea trebuie aprobată de parlament, însă aprobarea este considerată o formalitate, dat fiind controlul coaliției prezidențiale. Dacă va fi confirmată, Iulia Svîrîdenko va intra în istorie nu doar ca una dintre cele mai tinere șefe de guvern, ci și ca femeia prin care Kievul speră să rescrie relațiile fragile cu administrația americană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În aprilie, S.A. „Energocom” a cumpărat 333 493 MWh de energie electrică, cu aproximativ 12,6% mai puțin decât în luna martie, când volumul a fost de 381 513 MWh.

În același timp, prețul mediu ponderat a scăzut considerabil: de la 130,75 euro/MWh în martie la 110,85 euro/MWh în aprilie. Asta înseamnă o reducere de aproape 20 euro pentru fiecare MWh, sau circa 15%.

Structura achizițiilor arată o creștere a dependenței de importuri. În aprilie, 62,82% din energia cumpărată a venit din exterior, comparativ cu 51,76% în martie. Prin urmare, producția internă a acoperit 37,18% din necesar, în scădere față de 48,24% în luna precedentă.

Din totalul importurilor din aprilie, 37,45% au fost realizate prin contracte bilaterale cu furnizori și producători din România și Ucraina, iar 25,37% prin intermediul burselor de energie OPCOM și BRM de pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU). În martie, cea mai mare parte a importurilor, 46,33%, a fost achiziționată prin contracte directe, iar doar 5,43% de pe PZU.

Pe partea de producție locală, în aprilie, centralele CET-Nord și Termoelectrica au asigurat 14,05% din totalul energiei, iar sursele regenerabile, parcuri eoliene și fotovoltaice, au contribuit cu 23,13%.

Reprezentanții companiei precizează că prețurile de achiziție nu includ costurile suplimentare pentru transport, rezervarea capacităților sau alte cheltuieli logistice.