Drumul blestemat din sudul țării! 18 km de rușine care trebuiau să fie gata acum trei ani

Administrația Națională a Drumurilor anunță că lucrările de construcție a drumului național M3 – ocolirea satului Slobozia Mare (km 0,00 – km 16+598) – au fost reluate în luna mai 2025 și avansează în ritm accelerat. Pe șantier sunt mobilizate peste 40 de utilaje specializate și aproximativ 90 de muncitori.

Valoarea contractuală a noilor lucrări este de circa 10,46 milioane euro, iar termenul de finalizare este prevăzut pentru martie 2026. Proiectul este finanțat dintr-un împrumut oferit Guvernului de către Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Drumul de ocolire a satului Slobozia Mare are o lungime totală de 18,29 km, cu două benzi de circulație de câte 3,5 metri și acostamente de 2,5 metri pe fiecare sens. Traseul este parte a unei conexiuni rutiere strategice cu punctul vamal Giurgiulești – frontiera cu România – și este destinat să îmbunătățească siguranța rutieră, accesul la piețe pentru producătorii agricoli locali și mobilitatea regională a mărfurilor și pasagerilor.

Lucrările au fost inițial atribuite companiei turce „Metag Insaat Ticaret A.S.”, care a realizat doar 20% din proiect înainte ca Administrația Națională a Drumurilor să rezilieze contractul din cauza dificultăților financiare ale antreprenorului. Contractul prevedea construirea integrală a sistemului rutier, 31 de podețe, 3 stații de așteptare, marcaj rutier și montarea a 960 de indicatoare. Drumul de ocolire urma să fie dat în exploatare în anul 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ocolire #traseu #slobozia mare #drum

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță a comentat, într-un interviu pentru Ziua.md, controversele apărute în ultimele zile privind starea reală a economiei Republicii Moldova, după ce expertul Adrian Lăpușor a criticat afirmațiile despre intrarea țării în recesiune. „Recesiunea din 2024 nu este opinie – este fapt”, a declarat Ioniță, care a contrazis pozițiile optimiste apărute în spațiul public.

Potrivit economistului, în 2024 Republica Moldova a înregistrat două trimestre consecutive de scădere a produsului intern brut, ceea ce reprezintă definiția tehnică a unei recesiuni. „Asta este un fapt, nu o părere. Recesiunea a fost în 2024 și este consemnată oficial”, a subliniat el.

Ioniță afirmă însă că problema reală este mult mai profundă decât recesiunea tehnică și reflectă un declin sistemic acumulat de ani de zile. El susține că producția agricolă se află pe minus de cinci ani consecutiv, industria înregistrează scăderi constante, iar piața muncii a pierdut zeci de mii de locuri de muncă. De asemenea, exporturile au intrat în declin încă din 2022, iar economia nu a revenit la nivelurile anterioare. „Recesiunea este ca un termometru: îți arată febra. Problema este în organism”, a explicat Ioniță.

Economistul avertizează că Republica Moldova trece prin stagflație, un fenomen rar și periculos definit prin combinația de inflație și lipsă de creștere economică. „Când ai inflație suferă populația, dar businessul merge. Când ai stagnare, suferă businessul, dar populația respiră. Când le ai pe ambele, suferă toți”, a spus el, adăugând că în Moldova creșterea prețurilor nu generează activitate economică, un fenomen care se manifestă deja de patru ani.

Un alt semnal de alarmă, potrivit lui Ioniță, este dezechilibrul istoric în comerțul cu produse alimentare. Pentru prima dată, Republica Moldova importă mai multe produse alimentare decât exportă, deși tradițional era un exportator net. „Aici e drama cea mare. Este pentru prima dată în istoria noastră când balanța alimentară este negativă”, a spus el.

Ioniță a criticat modul în care autoritățile prezintă cifrele economice, subliniind că o creștere de 1% după cinci ani de scăderi nu poate fi considerată o performanță. „Nu e rușine să spui adevărul economic. Dacă PIB-ul este la doar 70% din ceea ce a fost cândva, cu ritmurile actuale ne-ar trebui 20 de ani să ajungem înapoi”, a adăugat el.

În concluzie, Ioniță afirmă că discuțiile despre existența sau inexistența recesiunii deturnează atenția de la problema reală: un declin structural profund. „Recesiunea din 2024 a fost doar un simptom. Situația reală este mult mai gravă și trebuie privită în ansamblu”, a încheiat economistul.