56 de milioane de metri cubi pentru zile negre. Moldova își majorează stocurile de gaze

Republica Moldova va majora stocurile de securitate de gaze naturale cu aproape 6,5 milioane de metri cubi pentru sezonul rece 2026–2027, până la un volum total de 56,3 milioane m³, potrivit unui proiect de hotărâre finalizat de Ministerul Energiei.

Decizia vine după ce consumul de gaze în iarna 2025–2026 a fost mai mare decât estimările inițiale. Noul volum de rezervă urmează să fie constituit de SA Energocom până la 1 octombrie 2026.

Ministerul Energiei precizează că Republica Moldova nu dispune de depozite proprii pentru înmagazinarea gazelor naturale. În prezent, întreaga rezervă strategică este păstrată în depozite din România, Ucraina și alte state membre ale Uniunii Europene și ale Comunității Energetice.

Volumul de 56,3 milioane m³ este echivalent cu aproximativ zece zile de consum în perioada de iarnă și reprezintă o măsură de protecție în cazul unor eventuale întreruperi ale livrărilor de gaze.

Autoritățile subliniază că stocurile de securitate sunt diferite de stocurile comerciale și pot fi utilizate doar în situații excepționale, la decizia instituțiilor competente. În sezonul rece 2025–2026, stocurile comerciale au fost consumate aproape integral pentru acoperirea cererii, fără a fi necesară utilizarea rezervelor strategice.

Potrivit Ministerului Energiei, mecanismul de constituire a stocurilor de securitate implementat de Republica Moldova a fost inclus recent de Secretariatul Comunității Energetice printre exemplele de bună practică. Instituția recomandă și altor state care nu dispun de infrastructură proprie de stocare să adopte modelul utilizat de Chișinău și să mențină rezerve de cel puțin 15% din consumul anual.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#stocuri #rezerve #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piețele internaționale au recuperat o parte din pierderile provocate de tensiunile din Orientul Mijlociu, după ce președintele SUA, Donald Trump, a declarat că negocierile cu Iranul continuă într-un „ritm rapid” și au redus temerile privind o nouă escaladare a conflictului în regiune.

La începutul săptămânii, investitorii au reacționat negativ după ce Iranul a suspendat negocierile cu Washingtonul și a anunțat intenția de a închide Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute pentru transportul petrolului la nivel mondial. Anunțul a alimentat îngrijorările privind aprovizionarea cu energie și a împins cotațiile petrolului în sus.

Situația s-a schimbat însă după declarațiile lui Trump, care a afirmat că menține contactele diplomatice cu Teheranul. În acest context, prețul petrolului american WTI a scăzut cu aproximativ 4% față de maximul atins luni, până la circa 91,3 dolari pe baril. Petrolul Brent, referința globală a pieței, s-a depreciat la rândul său cu aproximativ 4%, până la 97,2 dolari pe baril.

Liderul american a mai declarat că a discutat atât cu oficiali israelieni, cât și cu reprezentanți ai Hezbollah, în încercarea de a preveni extinderea confruntărilor din Liban, conflict care ar putea afecta și negocierile mai ample privind dosarul iranian.

Relaxarea tensiunilor s-a reflectat rapid și pe piețele bursiere. Indicii europeni au deschis ședința de marți în creștere, cu avansuri de aproximativ 0,9% pentru STOXX Europe 600 și Euro Stoxx 50. Bursa germană a înregistrat una dintre cele mai bune performanțe, iar piețele din Franța, Italia, Marea Britanie, Olanda și Elveția au consemnat creșteri cuprinse între 0,6% și 1%.

Tendința pozitivă s-a observat și în Asia. Indicele sud-coreean KOSPI a urcat cu aproximativ 2,6%, Hang Seng din Hong Kong a câștigat 2,5%, iar indicele chinez CSI 300 a avansat cu circa 1,5%. Singura excepție notabilă a fost indicele japonez Nikkei 225, care a închis în scădere cu aproximativ 0,5%.

Investitorii continuă să urmărească evoluțiile din Strâmtoarea Ormuz, prin care înainte de izbucnirea conflictului tranzita aproximativ 20% din comerțul mondial cu petrol. Orice progres în negocierile dintre Statele Unite și Iran sau semne privind redeschiderea completă a rutei maritime ar putea contribui la reducerea suplimentară a presiunilor asupra piețelor energetice.