Un singur mesaj de la Trump a răcit piața petrolului cu 4%

Piețele internaționale au recuperat o parte din pierderile provocate de tensiunile din Orientul Mijlociu, după ce președintele SUA, Donald Trump, a declarat că negocierile cu Iranul continuă într-un „ritm rapid” și au redus temerile privind o nouă escaladare a conflictului în regiune.

La începutul săptămânii, investitorii au reacționat negativ după ce Iranul a suspendat negocierile cu Washingtonul și a anunțat intenția de a închide Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute pentru transportul petrolului la nivel mondial. Anunțul a alimentat îngrijorările privind aprovizionarea cu energie și a împins cotațiile petrolului în sus.

Situația s-a schimbat însă după declarațiile lui Trump, care a afirmat că menține contactele diplomatice cu Teheranul. În acest context, prețul petrolului american WTI a scăzut cu aproximativ 4% față de maximul atins luni, până la circa 91,3 dolari pe baril. Petrolul Brent, referința globală a pieței, s-a depreciat la rândul său cu aproximativ 4%, până la 97,2 dolari pe baril.

Liderul american a mai declarat că a discutat atât cu oficiali israelieni, cât și cu reprezentanți ai Hezbollah, în încercarea de a preveni extinderea confruntărilor din Liban, conflict care ar putea afecta și negocierile mai ample privind dosarul iranian.

Relaxarea tensiunilor s-a reflectat rapid și pe piețele bursiere. Indicii europeni au deschis ședința de marți în creștere, cu avansuri de aproximativ 0,9% pentru STOXX Europe 600 și Euro Stoxx 50. Bursa germană a înregistrat una dintre cele mai bune performanțe, iar piețele din Franța, Italia, Marea Britanie, Olanda și Elveția au consemnat creșteri cuprinse între 0,6% și 1%.

Tendința pozitivă s-a observat și în Asia. Indicele sud-coreean KOSPI a urcat cu aproximativ 2,6%, Hang Seng din Hong Kong a câștigat 2,5%, iar indicele chinez CSI 300 a avansat cu circa 1,5%. Singura excepție notabilă a fost indicele japonez Nikkei 225, care a închis în scădere cu aproximativ 0,5%.

Investitorii continuă să urmărească evoluțiile din Strâmtoarea Ormuz, prin care înainte de izbucnirea conflictului tranzita aproximativ 20% din comerțul mondial cu petrol. Orice progres în negocierile dintre Statele Unite și Iran sau semne privind redeschiderea completă a rutei maritime ar putea contribui la reducerea suplimentară a presiunilor asupra piețelor energetice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ieftinire #Iran #petrol #burse

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.