Petrolul se ieftinește cu 4% după noile semnale de pace dintre SUA și Iran

Prețurile petrolului au scăzut marți cu aproximativ 4%, iar bursele internaționale au revenit pe creștere după ce președintele american Donald Trump a transmis mesaje optimiste privind negocierile dintre Statele Unite și Iran, relatează Euronews.

Petrolul american WTI a coborât la aproximativ 91,3 dolari pe baril, iar petrolul Brent, referința internațională, s-a ieftinit până la circa 97,2 dolari pe baril. Scăderea vine după ce, la începutul săptămânii, cotațiile au crescut puternic pe fondul temerilor legate de o posibilă escaladare a conflictului din Orientul Mijlociu.

Investitorii au reacționat inițial la decizia Iranului de a suspenda negocierile cu Statele Unite și la amenințările privind închiderea Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute de transport al petrolului din lume. O eventuală blocare a acestei căi maritime ar putea afecta semnificativ aprovizionarea globală cu energie.

Atmosfera s-a schimbat însă după declarațiile lui Donald Trump, care a afirmat că discuțiile cu Teheranul continuă într-un „ritm rapid”. Liderul american a mai spus că poartă discuții cu mai mulți actori implicați în conflict pentru a evita extinderea tensiunilor în regiune și pentru a menține deschisă calea diplomatică.

Semnalele privind o posibilă detensionare a situației au fost primite pozitiv de piețele financiare. În Europa, indicii STOXX Europe 600 și Euro Stoxx 50 au crescut cu aproximativ 0,9% la deschiderea ședinței de tranzacționare. Bursele din Germania, Franța, Italia, Marea Britanie, Olanda și Elveția au înregistrat, de asemenea, evoluții pozitive.

Și în Asia majoritatea piețelor au închis pe plus. Bursa din Coreea de Sud a urcat cu aproximativ 2,6%, indicele Hang Seng din Hong Kong a crescut cu 2,5%, iar principalul indice al pieței chineze a avansat cu circa 1,5%. În schimb, indicele japonez Nikkei 225 a înregistrat o scădere ușoară, de aproximativ 0,5%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prețuri în scădere #sua-iran #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.