60% din electricitatea Moldovei vine din import: Energocom dezvăluie datele din ianuarie

În perioada 1-20 ianuarie 2025, SA Energocom a achiziționat un volum total de 280 mii MWh de energie electrică, la un preț mediu ponderat de aproximativ 126,75 euro/MWh.

Cantitatea totală și costurile aferente includ energia cumpărată de pe piața internă, în calitate de furnizor central, în baza Dispoziției nr. 1 CSE din 27 decembrie 2024, dar și energia importată prin contracte bilaterale sau achiziționată de pe bursa română OPCOM.

Conform datelor furnizate, aproximativ 30% din necesarul de energie electrică a fost produs local, de centralele de termoficare urbane din Chișinău și Bălți. Importurile au reprezentat 60% din total, în timp ce parcurile eoliene, fotovoltaice și centralele pe biogaz au contribuit cu puțin peste 10%.

Este de menționat că prețul de vânzare al energiei electrice, aprobat de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, este de aproximativ 145 euro/MWh. Această diferență între prețul de achiziție și cel de vânzare asigură acoperirea costurilor de operare și alte cheltuieli asociate distribuției.

Această dinamică reflectă eforturile SA Energocom de a asigura un mix energetic echilibrat și de a gestiona costurile pentru a garanta livrarea fiabilă a energiei electrice către consumatori.

#Energie #achizitie #import

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Producătorii de zahăr din Republica Moldova sunt amenințați cu falimentul urmare a importurilor mai ieftine din Rusia, Belarus și Serbia. Iar Uniunea Producătorilor de Zahăr din Moldova și Asociația Producătorilor de Sfeclă de Zahăr solicită Guvernului reluarea de urgență a procedurii de aprobare a Hotărârii privind reglementarea importurilor de zahăr.

Cele două organizații susțin că, de la expirarea măsurii provizorii la 27 aprilie 2026, piața zahărului a rămas complet nereglementată în raport cu importurile din Serbia, Belarus și Rusia. În același timp, zahărul din Uniunea Europeană, Marea Britanie și Ucraina este supus contingentelor tarifare și unei taxe de 75%, ceea ce creează, potrivit producătorilor, o „asimetrie fără precedent” în defavoarea industriei locale.

Reprezentanții sectorului acuză că producătorii moldoveni sunt puși să concureze cu importuri provenite din țări care beneficiază de costuri energetice mult mai mici și de subvenții masive. De exemplu, Serbia acordă subvenții de circa 300 euro per hectar, iar Belarus cumpără gaz la prețuri de aproape patru ori mai mici decât Republica Moldova, în timp ce fermierii locali nu beneficiază de mecanisme similare de sprijin.

În acest context, industria zahărului din Moldova susține că a rezistat în ultimii ani în condiții extreme, marcate de scumpiri masive la energie și inputuri agricole, dar și de pierderi semnificative cauzate de înghețurile din 2025. Cu toate acestea, prețul zahărului produs local a scăzut, fiind, potrivit datelor oficiale, singurul produs alimentar care s-a ieftinit în condițiile unei inflații generale.

Producătorii subliniază că Republica Moldova nu se confruntă cu un deficit de zahăr, iar stocurile și producția planificată acoperă aproximativ 150% din consumul anual. În opinia lor, importurile necontrolate nu aduc beneficii consumatorilor, ci favorizează traderii, în timp ce pe termen lung pot duce la dispariția producției locale și la creșteri bruște de prețuri.

Datele prezentate arată că zahărul produs în țară generează de până la cinci ori mai multe venituri la buget decât cel importat și susține mii de locuri de muncă. Industria include circa 3.500 de angajați direcți, peste 10.000 de hectare cultivate și investiții de peste 130 milioane de euro.

Totodată, producătorii avertizează că situația transmite un semnal negativ investitorilor europeni, în condițiile în care sectorul zahărului din Moldova este controlat de companii din Germania și Polonia.

În acest context, organizațiile solicită reluarea imediată a procesului de aprobare a Hotărârii de Guvern privind reglementarea importurilor, menținerea dialogului cu industria și alinierea politicilor comerciale la angajamentele de susținere a producătorilor autohtoni.