America devine salvarea industriei de lux, în fața unei piețe chineze în declin

Companiile globale din sectorul de lux se pregătesc să investească masiv în acest an în Statele Unite, având în vedere prognozele privind slăbiciunea continuă a pieței din China. Într-un context marcat de criza economică din China și de scăderea apetitului consumatorilor chinezi pentru produse de lux, gigantii precum LVMH și Kering își îndreaptă atenția spre cumpărătorii americani, care beneficiază de o creștere economică susținută, în special datorită pieței bursiere și criptomonedelor. De asemenea, este așteptat ca posibilele tarife impuse de Donald Trump să întărească dolarul, ceea ce ar putea spori puterea de cumpărare a americanilor pentru bunuri de lux europene, scrie Reuters.

În decembrie 2024, cheltuielile cu cardurile de credit pentru mărcile de lux din SUA au înregistrat o creștere de 1% față de anul anterior, semn al unei reveniri, după o perioadă de stagnare. Aceasta este prima creștere în mai mult de doi ani, sprijinită de vânzările mai bune de articole din piele și îmbrăcăminte.

La nivel global, piața bunurilor de lux, evaluată la 363 miliarde de euro, se confruntă cu rate de creștere scăzute, în contextul crizei imobiliare din China și a economiei lente. Vânzările de îmbrăcăminte și genți de designer au scăzut, iar cumpărătorii europeni, afectați de creșterea costurilor de trai, au redus achizițiile de produse de lux.

Companii precum LVMH și Kering speră ca piața americană să compenseze declinul pieței chineze, unde, în ultimele luni, grupul LVMH a pierdut peste 30 de miliarde de euro din capitalizarea sa de piață. În același timp, Richemont, grupul care deține brandul Cartier, a înregistrat o creștere a vânzărilor cu 10% în al treilea trimestru fiscal, în ciuda cererii scăzute din China.

Prognozele sugerează o scădere a vânzărilor pentru LVMH în ultimele luni ale anului 2024, în special în divizia de modă și produse din piele, dar un rezultat pozitiv pentru Hermès, care se preconizează că va înregistra o creștere de 10%.

În 2025, sectorul global al bunurilor de lux ar putea crește cu aproximativ 4%, cu o expansiune de 7% a vânzărilor către consumatorii americani, în timp ce cererea din China ar putea scădea cu 1%.

„După perioadele dificile pentru industria de lux, apar câștigători și pierzători semnificativi. Nu toată lumea va câștiga,” a declarat Caroline Reyl, director la Pictet Asset Management.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#branduri #lux #companii #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.