Lovitură economică pentru Moldova: exporturile scad cu 13,2% în primele nouă luni ale lui 2024

În perioada ianuarie-septembrie 2024, exporturile de mărfuri ale Moldovei au totalizat 2618,8 milioane de dolari SUA, înregistrând o scădere de 13,2% față de aceeași perioadă din 2023, conform datelor publicate de Biroul Național de Statistică.

Exporturile de mărfuri autohtone au constituit 1981,0 milioane de dolari SUA (75,6% din total), în scădere cu 4,3% comparativ cu anul trecut, contribuind la micșorarea valorii totale a exporturilor cu 3,0%.

În schimb, reexporturile de mărfuri străine, fie clasice, fie prelucrate, au scăzut cu 32,6%, ajungând la 637,8 milioane de dolari SUA (24,4% din total). Această scădere a fost responsabilă pentru o reducere de 10,2% a valorii totale a exporturilor.

Principalele destinații pentru exporturile Moldovei au fost România (32,2% din total), Ucraina (9,3%), Italia (7,0%), Cehia și Turcia (câte 5,6%), urmate de Germania (5,1%) și Polonia (4,4%). Împreună, aceste țări au primit 86,9% din totalul exporturilor Moldovei.

În structura exporturilor din ianuarie-septembrie 2024 ponderi semnificative le-au revenit următoarelor grupe de mărfuri: mașini și aparate electrice și părți ale acestora (16,8% din total exporturi); legume și fructe (11,4%); cereale și preparate pe bază de cereale (10,1%); semințe și fructe oleaginoase (8,3%); îmbrăcăminte și accesorii (7,6%); băuturi alcoolice și nealcoolice (6,6%); mobilă și părțile ei (3,9%); grăsimi și uleiuri vegetale fixate, brute, rafinate sau fracționate (3,7%); petrol, produse petroliere și produse înrudite (3,7%); articole din minerale nemetalice (2,6%); fire, țesături, articole textile și produse conexe (1,9%); mașini și aparate industriale (1,9%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#scadere #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.