Un sfert din produsele alimentare ale Moldovei ajung într-un offshore. Floarea-soarelui și grâul domină exporturile

Republica Moldova a înregistrat în luna noiembrie 2024 exporturi semnificative de produse alimentare, inclusiv semințe și fructe oleaginoase, cereale și produse ale industriei de morărit, către 44 de țări, cu o valoare totală de peste 1,8 miliarde de lei și un volum de peste 200.000 de tone. Aceste categorii reprezintă peste 99% din volumul și valoarea totală a exporturilor alimentare ale țării, subliniind rolul lor esențial în economia națională, potrivit analizei lui Iurie Rija, director executiv al Asociației „Agrocereale”, care evidențiază importanța principalelor categorii de produse, cum ar fi semințele și fructele oleaginoase, cerealele și produsele din industria de morărit și cereale. Aceste categorii reprezintă părți esențiale ale exportului alimentar al țării și influențează semnificativ comerțul exterior.

În ceea ce privește structura exportului pe destinații, Moldova a exportat produse alimentare în 44 de țări, iar aproximativ 90% din volumul total al livrărilor a fost direcționat către cinci parteneri comerciali principali: România (32,2%), Elveția (23,5%), Emiratele Arabe Unite (15,7%), Bulgaria (11,1%) și Regatul Unit (5,5%). Aceste piețe sunt esențiale pentru economia agricolă a Moldovei, iar datele sugerează o concentrare puternică a exporturilor către câteva țări cheie.

În ceea ce privește companiile, 171 de firme moldovenești au fost implicate în activitățile de export, dar doar 10 dintre acestea au contribuit cu 70% din volumul total de produse exportate. Printre principalele companii exportatoare se numără RUGRO-PRIM SRL, OROM-IMEXPO SRL și GLOBAL FARMING INTERNATIONAL SRL, fiecare dintre acestea având o pondere semnificativă în exporturile totale.

Produse oleaginoase și fructe

În categoria semințelor și fructelor oleaginoase, Moldova a exportat 12 tipuri de produse, cu o valoare totală de aproximativ 1,17 miliarde de lei. Semințele de floarea-soarelui domină, reprezentând 84,95% din volumul total al exportului de semințe oleaginoase. Rija subliniază că RUMANIA este principalul importator de semințe oleaginoase, având o cotă de 53,18%, urmată de Bulgaria și Elveția.

Cereale

În categoria cerealelor, Moldova a exportat 89.338.169 kg de produse, cu o valoare totală de 352,8 milioane de lei. Ponderea principală a fost deținută de grâu (76,11%), urmat de porumb și orz. Cel mai mare importator a fost Elveția (33,93%), urmată de Emiratele Arabe Unite și Marea Britanie, care împreună reprezintă peste 68% din volumul total al exporturilor de cereale.

Produse din industria de morărit și cereale

În această categorie, exporturile au însumat 3.425.244,6 kg, cu o valoare de 20,2 milioane de lei. Rija subliniază rolul esențial al făinii de grâu, care constituie 77,67% din cantitatea totală exportată. România rămâne principalul importator, având o pondere de 61,4%.

Analiza realizată de Iurie Rija evidențiază concentrarea exporturilor Moldovei într-o serie de produse agricole cheie și o dependență semnificativă de câțiva parteneri comerciali majori. Aceste date subliniază importanța consolidării relațiilor comerciale și diversificarea piețelor externe pentru asigurarea stabilității economice a Moldovei.

Kievul ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza veniturile generate din activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei nu doar pentru achiziția de armament, ci și pentru acoperirea deficitului bugetar, a declarat adjunctul ministrului ucrainean de finanțe, Oleksandr Kava, citat de Financial Times.

„Între statele europene discuțiile continuă, dar poziția Ucrainei este clară: trebuie să primim aceste fonduri care provin din activele rusești înghețate”, a afirmat Kava.

Declarațiile oficialului vin pe fondul divergențelor între capitalele europene. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că aceste resurse ar trebui folosite strict pentru achiziționarea de armament, în timp ce Franța a cerut ca echipamentele cumpărate de Kiev să fie produse în Europa.

Ucraina, în schimb, insistă asupra unei flexibilități mai mari. „Avem nevoie de o anumită proporție. Este vital să acoperim deficitul bugetar, nu doar să finanțăm cheltuielile de securitate generate de război”, a punctat Kava.

Astfel, disputa rămâne deschisă între aliați: dacă banii proveniți din activele înghețate ale Rusiei vor merge exclusiv către industria de apărare sau vor fi utilizați și pentru stabilitatea financiară internă a Ucrainei.