Se scumpesc gazele. Efecte devastatoare asupra industriei

Industria europeană, deja afectată de criza energetică din 2022, se confruntă cu perspectiva unui nou șoc al prețurilor gazelor naturale în această iarnă. Factori precum competiția intensificată cu Asia pentru gaze naturale lichefiate (LNG), scăderea stocurilor și incertitudinea privind livrările rusești amplifică presiunile economice asupra regiunii, potrivit unei analize Reuters.

Deși prețurile actuale ale gazelor naturale în Uniunea Europeană sunt sub maximele din 2022, ele au atins recent cel mai ridicat nivel din ultimul an. Experții estimează că prețurile ar putea urca până la 70 euro/MWh în 2025, comparativ cu aproximativ 50 euro/MWh în prezent, mult peste media pre-pandemică de 17,58 euro/MWh.

Aceste costuri ridicate au avut un efect devastator asupra industriei europene. În ultimii patru ani, zeci de fabrici au fost închise, iar aproape un milion de locuri de muncă din sectorul producției au fost pierdute. În Germania, multe companii iau în considerare relocarea operațiunilor din cauza incertitudinilor energetice.

În prezent, stocurile de gaze din UE sunt pline în proporție de 85%, cu 10 puncte procentuale mai puțin față de aceeași perioadă din 2023. O iarnă cu temperaturi scăzute ar putea accelera consumul acestor rezerve. În același timp, Europa trebuie să concureze cu Asia pentru LNG, având în vedere limitările impuse importurilor rusești de gaze.

În noiembrie 2024, Europa a importat 11,3 miliarde de metri cubi de LNG, în principal din SUA și Orientul Mijlociu, dar cererea globală în creștere împinge prețurile tot mai sus.

Uniunea Europeană a adoptat măsuri pentru a crește nivelul stocurilor de gaze și pentru a restricționa accesul companiilor rusești la infrastructura energetică. Cu toate acestea, aceste decizii amplifică competiția pentru LNG și contribuie la menținerea presiunii asupra prețurilor.

Mario Draghi, fostul președinte al Băncii Centrale Europene, a declarat că pierderea gazelor rusești ieftine a avut un impact economic „uriaș” asupra Europei, iar combustibilii fosili vor continua să joace un rol esențial cel puțin până la sfârșitul acestui deceniu.

Industria europeană se confruntă cu riscuri crescute de relocare a producției, iar tendințele de „dezindustrializare” devin tot mai evidente, amenințând competitivitatea economică a regiunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #preturi #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.