Escală spre Rusia: Cum ocolesc sancțiunile aeronavele de import

26 Dec. 2024, 10:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
26 Dec. 2024, 10:40 // Actual //  Ursu Victor

În 2024, cel puțin 28 de avioane străine au fost importate în Rusia, inclusiv aeronave mici și avioane de pasageri, potrivit unei investigații publicate de „Верстка”. Acest lucru s-a întâmplat în ciuda sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană și Statele Unite, care interzic livrarea și reparația aeronavelor și pieselor de schimb pentru Rusia.

După invazia în Ucraina, companiile ruse au recurs la metode precum „canibalizarea” aeronavelor existente sau importul pieselor prin țări terțe. În 2024, avioanele au fost aduse în Rusia prin țări precum Turcia, Kazahstan, Georgia, Lituania și Oman. În unele cazuri, țara de origine sau expeditorul real au fost ascunse în documentele vamale.

Printre avioanele importate se numără modele precum Cessna, folosite în general pentru instruire sau turism, și avioane de pasageri Bombardier și Airbus, achiziționate de companii aeriene regionale. Cele mai multe aeronave au fost importate de companii private, însă și persoane fizice au fost implicate.

Un exemplu este Evgheni Kabanov, un om de afaceri rus care gestionează mai multe companii implicate în tranzacții cu avioane. El a fost identificat ca fiind unul dintre principalii intermediari, oferind inclusiv consultanță pentru livrarea avioanelor în Rusia prin canale ocolitoare. Kabanov este cunoscut pentru promovarea acestor servicii pe rețele sociale și forumuri dedicate.

În decembrie 2024, autoritățile americane au reținut un cetățean rus, Serghei Neceaev, acuzat că a încercat să importe două avioane Cessna în Rusia prin Armenia, furnizând informații false în documentele vamale.

Deși sancțiunile occidentale au creat dificultăți semnificative pentru industria aviatică rusă, acestea nu au reușit să oprească complet fluxul de avioane și componente. Importurile ilegale continuă, iar multe dintre avioanele introduse în Rusia sunt utilizate pe rute interne sau pentru zboruri către țări care nu aplică sancțiuni stricte.

Această situație reflectă limitările mecanismelor internaționale de monitorizare și aplicare a sancțiunilor, dar și ingeniozitatea celor implicați în ocolirea lor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Aug. 2026, 16:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Aug. 2026, 16:41 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.