Tragedia de la Aktau. Azerbaidjan ridică cortina și suspendă legăturile aeriene cu Rusia! Este siguranța în joc

Azerbaidjan Airlines (AZAL) a anunțat suspendarea zborurilor către șapte orașe din Rusia, în urma prăbușirii unui avion Embraer 190 în Aktau, Kazahstan, pe 25 decembrie 2024. Decizia companiei de a opri zborurile a fost luată după o evaluare preliminară a incidentului, care a implicat un posibil „intervenție fizică și tehnică” și „riscuri potențiale” pentru siguranța zborurilor, scrie trend.az.

Începând cu 28 decembrie 2024, vor fi suspendate zborurile către următoarele destinații din Rusia:

Mineralnye Vody
Soci
Volgograd
Ufa
Samara

Anterior, au fost suspendate și zborurile către Groznîi și Mahacikala, orașe din Federația Rusă. Aceste măsuri sunt valabile până la finalizarea investigației oficiale. Decizia de suspendare a zborurilor a fost adoptată în colaborare cu Agenția de Aviație Civilă a Azerbaidjanului.

Incidentul a avut loc pe 25 decembrie 2024, când un avion Embraer 190, care zbura din Baku către Groznîi, s-a prăbușit în Aktau, Kazahstan, în urma unei posibile coliziuni cu păsări. La bord se aflau 67 de persoane, dintre care 38 au decedat și 29 au supraviețuit. Printre victime se aflau și 16 cetățeni ruși, dintre care șapte au murit. Majoritatea pasagerilor erau cetățeni ai Azerbaidjanului.

În urma prăbușirii, autoritățile ruse au anunțat că aeroportul din Groznîi nu a acceptat zborul din cauza condițiilor de ceață, iar avionul a încercat să aterizeze la Aktau. Aviația rusă și Azerbaijan Airlines au indicat drept cauză principală a accidentului coliziunea cu păsări. De asemenea, unii supraviețuitori au relatat că au auzit un exploziv înaintea prăbușirii, în urma unei tentative de aterizare la Groznîi.

Pe 27 decembrie 2024, un alt zbor al AZAL, care se îndrepta către Mineralnye Vody, a fost întors înapoi la Baku din cauza închiderii spațiului aerian deasupra Mahacikalei.

Pe lângă AZAL, alte două companii aeriene internaționale au introdus restricții asupra zborurilor către Rusia. Compania israeliană El Al a anunțat suspendarea zborurilor din Tel Aviv către Moscova pentru o săptămână, din cauza „evenimentelor din spațiul aerian rus”, inclusiv prăbușirea avionului Embraer și atacurile cu drone din partea armatei ucrainene. De asemenea, compania kazahă Qazaq Air a suspendat zborurile pe ruta Astana – Ekaterinburg între 28 decembrie 2024 și 27 ianuarie 2025, pentru „a asigura siguranța pasagerilor și echipajului în urma evaluării riscurilor de zbor către Rusia”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tragedie #Azerbaidjan #zboruri #companie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.