Moldovenii cu pașaport românesc, fără vize în SUA

Moldovenii cu cetățenie română vor putea călători fără vize în SUA începând cu 31 martie 2025

România a fost oficial acceptată în programul Visa Waiver al Statelor Unite, ceea ce înseamnă că cetățenii români vor putea călători fără vize în SUA, a anunțat ambasadoarea americană la București, Kathleen Kavalec. Decizia marchează un moment istoric pentru România și deschide noi oportunități pentru cetățenii săi, inclusiv moldovenii cu cetățenie română.

Ambasadorul României în Statele Unite, Andrei Muraru, a precizat că vizele vor fi eliminate oficial începând cu 31 martie 2025. „Această decizie arată cât de puternică a devenit legătura dintre România și SUA și aduce beneficii certe economice și de securitate pentru ambele state”, a declarat Muraru.

Documentele oficiale privind aderarea României la programul Visa Waiver au fost semnate la sediul Homeland Security, în prezența lui Muraru și a secretarului american pentru Securitate Internă, Alejandro Mayorkas.

Deși vizele vor fi eliminate, cei care vor dori să călătorească în SUA vor avea nevoie de o autorizare electronică prin sistemul ESTA (Electronic System for Travel Authorization). Costul acestei autorizații este de 21 de dolari, iar aceasta va fi valabilă timp de doi ani, permițând intrări multiple în SUA pentru perioade de până la 90 de zile, destinate turismului sau afacerilor.

Decizia Statelor Unite simplifică semnificativ procesul pentru cetățenii români, eliminând nevoia unui interviu și a unei taxe ridicate, facilitând astfel călătoriile și dezvoltarea relațiilor economice și culturale dintre cele două țări.

#viză #moldoveni #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite au prezentat aliaților europeni un plan preliminar de încetare a focului în Ucraina, care prevede păstrarea sub control rusesc a teritoriilor ocupate, relaxarea sancțiunilor împotriva Moscovei și renunțarea la aderarea Ucrainei la NATO. Dezvăluirea a fost făcută de agenția Bloomberg, care citează oficiali europeni la curent cu negocierile.

Potrivit surselor, planul a fost discutat joi la Paris, în cadrul unei întâlniri la nivel înalt, la care au participat președintele Franței Emmanuel Macron, diplomați din Marea Britanie și Germania, precum și trimisul special al SUA, Steven Witkoff, și secretarul de stat american Marco Rubio.

Documentul, aflat deocamdată în stadiu preliminar, nu a fost discutat cu partea ucraineană, însă Kievul, potrivit surselor Bloomberg, ar fi deschis la un armistițiu dacă și Kremlinul ar accepta un acord. Diplomații europeni subliniază însă că niciun stat occidental nu recunoaște anexarea teritoriilor ocupate de Rusia.

În paralel, secretarul de stat Marco Rubio a purtat discuții directe cu ministrul de externe rus Serghei Lavrov, iar președintele american Donald Trump a declarat joi că Washingtonul așteaptă un răspuns clar din partea Rusiei „până la sfârșitul săptămânii”. În lipsa unui semnal pozitiv din partea Moscovei, SUA amenință că se vor retrage din procesul de mediere.

Rubio a adăugat că SUA nu sunt, deocamdată, pregătite să negocieze garanțiile de securitate solicitate de Ucraina, o poziție contestată de oficialii europeni care consideră că asemenea garanții sunt esențiale pentru stabilirea și menținerea unui regim de încetare a focului.

În paralel, delegația ucraineană prezentă la Paris a discutat despre un eventual mecanism de monitorizare internațională a unui armistițiu și despre posibilitatea trimiterii unui contingent de menținere a păcii.

Potrivit vicepreședintelui SUA, J.D. Vance, prezent vineri la Roma într-o întrevedere cu premierul italian Giorgia Meloni, Washingtonul este „optimist” în privința perspectivei unui acord: „Chiar și în ultimele 24 de ore, au apărut lucruri interesante. Avem speranțe că ne apropiem de finalul acestui război”, a declarat oficialul american.

Acest posibil acord de pace propus de administrația Trump ar putea marca o cotitură majoră în politica internațională, însă ridică semne de întrebare majore privind suveranitatea Ucrainei și viitorul arhitecturii de securitate europene.