Lovitură grea pentru „regele uleiului”! amendă usturătoare pentru practici anticoncurențiale

20 Ian. 2025, 05:56
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
20 Ian. 2025, 05:56 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Consiliul Concurenței a aplicat sancțiuni semnificative producătorului de ulei de floarea-soarelui „Floarea Soarelui” SA și distribuitorului său principal, „Lux Proba Grup” SRL, în urma unei investigații care a confirmat existența unui acord anticoncurențial între cele două întreprinderi.

Inițiată în 2022, investigația a vizat posibile încălcări ale Legii Concurenței, în special art. 5 (acorduri anticoncurențiale) și art. 11 (abuz de poziție dominantă), pentru perioada octombrie 2019 – iunie 2022. Consiliul a concluzionat că cele două companii au coordonat prețurile de vânzare, restrângând concurența pe piață. Totuși, suspiciunile privind practicarea unor prețuri excesive nu au fost confirmate.

Astfel, „Floarea Soarelui” SA a fost amendată de 123,1 milioane lei și „Lux Proba Grup” SRL cu 69,5 milioane lei.

Pe durata investigației, Consiliul Concurenței a constatat că întreprinderile și-au coordonat prețurile înainte de a le comunica clienților. Printre dovezile descoperite se numără:

„Lux Proba Grup” SRL solicita producătorului „Floarea Soarelui” SA să majoreze prețurile pentru rețelele comerciale înainte de a ajusta propriile prețuri.
Producătorul își alinia prețurile de livrare directă în funcție de informațiile primite de la distribuitor, pentru a evita oferirea unor avantaje comerciale clienților direcți. Prețurile produselor erau calculate ținând cont de adaosurile comerciale practicate de distribuitor.
Această practică a limitat concurența intra-marcă și inter-marcă, reducând oportunitățile comercianților de a oferi prețuri mai avantajoase consumatorilor.

Alexei Gherțescu, președintele Consiliului Concurenței, a declarat: „Este esențial ca toți participanții de pe piață să respecte regulile concurenței loiale. Relațiile de cooperare strânsă dintre producători și distribuitori nu pot justifica practici care au ca obiect sau efect restrângerea concurenței pe piață, reducând astfel beneficiile concurenței pentru consumatori.”

Decizia poate fi contestată în instanță în termen de 30 de zile lucrătoare. În cazul în care aceasta va fi menținută, amenzile aplicate vor fi încasate la bugetul de stat.

Într-un comunivat de prsă, Floarea Soarelui SA susține va contesta decizia CCRM, considerând-o ilegală și caracterizată de grave încălcări ale legislației naționale și europene, îndreptată împotriva unuia dintre cei mai mari producători autohtoni.

Piața cerealelor este controlată de milionarul Vaja Jhashi – 60%. Acesta este un vechi prieten al oligarhului Vladimir Plahotniuc și domină și piața uleiului din Republica Moldova. Jhashi controlează piața prin intermediul grupului de companii TransOil. Cea mai importantă afacere a holdingului este fabrica de ulei Floarea Soarelui de la Bălți. Jhashi și-a întărit poziția pe piața R. Moldova în 2011, cumpărând fabrici de ulei, elevatoare, construind terminale în portul Giurgiulești și obținând finanțare de la BERD.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

17 Sept. 2026, 16:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
17 Sept. 2026, 16:46 // Actual //  Grîu Tatiana

Serviciul Vamal propune reguli noi pentru vămuirea coletelor poștale internaționale, cu proceduri pentru declarare, control, plata taxelor și returul coletelor. Proiectul de regulament, publicat pentru consultări publice, introduce un sistem în mare parte electronic și stabilește exact ce tip de declarație trebuie folosită în funcție de valoarea și natura bunurilor.

Coletele care intră în Republica Moldova sunt împărțite în patru categorii. Prima cuprinde trimiterile cu obiecte de corespondență, a doua – coletele cu bunuri de până la 150 de euro, a treia – cele cu valoarea între 150,01 și 1 000 de euro, iar a patra – coletele care depășesc 1 000 de euro.

Pentru coletele de până la 150 de euro comandate online, atunci când se aplică regimul special pentru vânzările la distanță, va fi folosită declarația vamală simplificată. În funcție de mecanismul fiscal utilizat, TVA poate fi calculată și achitată de intermediarul implicat în vânzare. În acest caz, intermediarul este responsabil atât de plata TVA, cât și, după caz, de obligațiile privind garanția.

Există și situația în care operatorul poștal prezintă coletul la vamă în numele destinatarului. Atunci operatorul poștal va încasa TVA de la persoana care primește coletul și o va transfera la bugetul de stat. Tot operatorul va trebui să asigure garanția prevăzută de legislație, dacă aceasta este necesară.

Pentru coletele de până la 150 de euro pentru care este datorată TVA, liberul de vamă va fi acordat numai după ce sistemul vamal verifică dacă taxa a fost achitată sau dacă există o garanție suficientă pentru acoperirea ei. Regulamentul permite, în anumite condiții, achitarea TVA într-un termen de până la 30 de zile, cu condiția existenței garanției.

O atenție aparte este acordată coletelor primite de persoane fizice. Vama va analiza dacă bunurile sunt destinate consumului personal sau dacă pot indica o activitate comercială. Vor fi luate în calcul natura și cantitatea produselor, precum și caracterul ocazional al trimiterii. Destinatarul trebuie să confirme că bunurile nu sunt destinate activității comerciale. Dacă nu poate confirma acest lucru, funcționarul vamal poate schimba categoria coletului.

Pentru coletele trimise de la o persoană fizică la alta, cu caracter necomercial, rămân prevăzute anumite scutiri de drepturi de import pentru bunurile de până la 150 de euro, cu respectarea limitelor cantitative stabilite de legislație. Regulamentul prevede și că, în anumite cazuri, frecvența acestor trimiteri nu poate depăși un colet la 14 zile, indiferent de operatorul poștal utilizat.

Un alt detaliu important este că, dacă într-un colet sunt mai multe tipuri de produse, costurile de transport care nu sunt deja incluse în valoarea mărfurilor vor fi repartizate între produse în funcție de greutatea lor. Regulamentul prevede, de asemenea, că valoarea bunurilor trebuie justificată prin documentele care însoțesc coletul, iar Serviciul Vamal poate solicita acte suplimentare dacă are dubii asupra valorii declarate.

Proiectul reglementează inclusiv situațiile în care un colet trebuie returnat expeditorului. Pentru coletele care au fost deja puse în liberă circulație cu plata TVA, operatorul poștal va trebui să transmită datele privind returul și să solicite invalidarea declarației vamale, potrivit procedurii stabilite în regulament.

Noul regulament este prevăzut să intre în vigoare la 1 octombrie 2026.