Scumpirile nu se opresc. BNM crește prognoza inflației pentru 2026

Banca Națională a Moldovei a prezentat noul raport asupra inflației, în care își confirmă așteptările privind evoluția prețurilor pentru anul 2025, dar avertizează că presiunile inflaționiste vor fi mai pronunțate în 2026 decât se estima inițial. Instituția a revizuit în creștere prognoza de inflație cu 0,4 puncte procentuale, invocând contribuții suplimentare din partea prețurilor alimentare, tarifelor reglementate și, ulterior, a costurilor combustibililor.

Potrivit raportului, rata anuală a inflației va continua să scadă până în prima jumătate a anului viitor, urmând ca spre finalul perioadei de prognoză să revină pe o traiectorie ușor ascendentă. Totuși, în trimestrul IV 2025, inflația va depăși limita superioară a intervalului de variație, revenind în bandă abia începând cu trimestrul II 2026, unde se va menține până la sfârșitul orizontului de prognoză.

BNM estimează că inflația anuală va atinge un vârf de 6,7% în trimestrul IV 2025, iar ulterior va coborî până la o valoare minimă de 4,1% în trimestrul II 2026. Pentru anul 2025, instituția indică o inflație medie anuală de 7,7%, care ar urma să scadă la 4,3% în 2026.

Banca centrală subliniază că ritmul anual al inflației va fi influențat de scumpirile la produsele alimentare, de inflația de bază și de ajustările tarifare, în timp ce impactul combustibililor va deveni vizibil începând cu trimestrul I 2027.

#scumpiri #inflație #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.