Expertul crypto, Olga Tăbârță: Apariția tokenului DCT pe CoinMarketCap arată că și Moldova poate livra proiecte credibile

13 Nov. 2025, 14:47
 // Categoria: Interviu // Autor:  bani.md
13 Nov. 2025, 14:47 // Interviu //  bani.md

Pentru cine nu urmărește domeniul crypto: Cum explicați, pe scurt, ce este Double Case Token și la ce folosește azi, în viața reală? Cu ce l-ați compara?

De acum înainte, compania Double Case și Double Case Token sunt legate organic: dacă businessul crește, tokenul se apreciază; iar dacă tokenul câștigă valoare și vizibilitate, acest lucru se întoarce direct în popularizarea companiei și în creșterea vânzărilor de servicii. Exact cum creșterea economiei unei țări întărește moneda națională, la fel funcționează și un brand coin: moneda este strâns legată de brandul care o susține.

Double Case Token nu este un memecoin, ci un brand coin, legat direct de imaginea și dezvoltarea companiei. Iar pentru a preveni manipularea prețului, păstrăm 80% din masa totală a tokenului ca rezervă — un mecanism de protecție care face imposibil ca cineva să cumpere o cantitate suficient de mare încât să influențeze artificial piața. Această rezervă asigură stabilitatea proiectului.

Totodată, aceste 80% vor fi folosite în timp pentru a recompensa clienții, în funcție de activitatea și loialitatea lor față de serviciile noastre. Este o modalitate prin care succesul companiei se reflectă în mod direct în beneficiile comunității.

Așa cum creatorul Bitcoinului a lăsat peste 50% în blockchain pentru a preveni manipularea pieței, iar Steve Jobs a păstrat 80% din acțiunile Pixar pentru a evita concentrarea de capital, la fel procedăm și noi: menținerea unei rezerve mari este o garanție de încredere și un precedent pentru tokenizarea transparentă a capitalului real.

În Moldova, criptomonedele nu sunt reglementate, iar BNM a avertizat asupra riscurilor. Cum poate un moldovean să cumpere sau să vândă DCT corect, fără să încalce legea?

Într-adevăr, astăzi, cripto nu are încă un cadru juridic dedicat în Republica Moldova. Asta înseamnă că fiecare persoană acționează pe propria răspundere, înțelegând riscurile, fără garanții instituționale. Dacă decid să cumpere, pașii sunt clasici pentru un utility token pe Solana: își creează un portofel (ex. Phantom), cumpără SOL, apoi schimbă SOL în DCT pe un DEX (Raydium/Jupiter). Noi oferim ghidaj tehnic pas cu pas pe site — dar, atenție (!), nu oferim recomandări de investiții. Respectarea normelor KYC/AML ale platformelor folosite, păstrarea evidențelor și declararea corectă a eventualelor venituri conform legislației fiscale rămân responsabilitatea fiecăruia.

Percepția publică e amestecată: inovație vs. teren de escrocherii. Cum arată, în practică, diferența dintre un proiect serios și „zona gri? Ce avertismente dați înainte de a investi?

Un proiect serios își arată cartea de identitate: tehnologie clară, contract transparent (adresă publică), model economic explicat, utilitate reală, echipă identificabilă și canale oficiale de comunicare. În cazul DCT, standardul tehnic (SPL pe Solana), adresa contractului, emisia fixă și utilitatea în ecosistem sunt publice pe site. Avertismentul meu rămâne același, indiferent de proiect: verificați sursele oficiale, nu investiți bani de care aveți nevoie mâine, feriți-vă de promisiuni de randamente „garantate”, folosiți doar canale listate oficial, documentați riscurile volatilității și ale auto-custodiei.

Moldova vrea să reglementeze piața cripto până în 2027. Aveți dialog cu instituțiile? Cat de pregătiți credeți că sunt actorii guvernamentali care vor lucra la această reglementare?

Susținem un cadru clar, compatibil cu practicile europene (MiCA), care să separe net utilitatea legitimă de abuzuri și să creeze o pistă pentru inovație, investiții și talent. Este însă un proces complex, care necesită formare, consultare și răbdare, pentru că vorbim despre o industrie nouă chiar și pentru țările dezvoltate.Eu cred că actorii guvernamentali din Moldova sunt abia la început de drum în această direcție, dar tocmai de aceea e important ca mediul privat să fie un partener activ. Suntem gata să oferim expertiză tehnică, exemple de bune practici și propuneri concrete. Ce ne dorim, în esență, este o reglementare echilibrată — care să protejeze cetățenii, dar să nu blocheze inovația. Să existe reguli clare de conformitate (KYC/AML), dar și o cale deschisă pentru startup-urile oneste care vor să construiască local, nu să plece în afara țării.

Ați anunțat intenția de listare pe platforme internaționale. Ce e confirmat și ce rămâne obiectiv? Realist, când ar putea fi tranzacționat DCT „pe piețele mari”?

Suntem foarte bucuroși să anunţăm că, începând cu data de 12 noiembrie, DCT este oficial listat pe CoinMarketCap, ceea ce constituie un prim pas major în vizibilitatea şi accesul publicului larg. Momentul acesta confirmă că am respectat criteriile tehnice şi de transparenţă pentru una dintre cele mai recunoscute platforme de date din industrie. Ceea ce rămâne la nivel de obiectiv: listarea pe burse centralizate (CEX) importante – de exemplu Binance, KuCoin, Huobi etc. Aici procesul implică negociere, conformitate, evaluarea lichidităţii şi acorduri comerciale. Realist vorbind, dacă totul merge conform planului şi condiţiile pieţei sunt favorabile, ne aşteptăm ca tranzacţionarea DCT pe o „piaţă mare” să se poată realiza în trimestrul Q1 sau Q2 2026. Totuşi, subliniez: nu dăm dată fixă până la confirmarea oficială.

29 Iun. 2026, 17:05
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
29 Iun. 2026, 17:05 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat a Republicii Moldova a ajuns la 143,09 miliarde de lei la sfârșitul lunii mai 2026, cu peste 10,3 miliarde de lei mai mult decât la sfârșitul anului trecut. Datele Ministerului Finanțelor arată însă că nu doar volumul datoriei crește, ci și riscurile asociate administrării acesteia.

Potrivit datelor publicate, două dintre limitele de risc stabilite chiar de Guvern prin Programul „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2026–2028)” au fost deja depășite.

Astfel, ponderea datoriei cu rată variabilă a dobânzii a ajuns la 61,1%, peste plafonul maxim de 60% stabilit de autorități. Totodată, 95,8% din valorile mobiliare de stat aflate în circulație pe piața internă ajung la scadență în decurs de un an, peste limita de 90% prevăzută în programul de administrare a datoriei.

În schimb, alți indicatori rămân în limitele asumate. Ponderea datoriei scadente într-un an este de 34,4%, sub plafonul de 35%, iar maturitatea medie a datoriei de stat este de 7,2 ani, peste pragul minim de șase ani.

Structura datoriei arată că 59,6% reprezintă datorie externă, iar 40,4% datorie internă. La sfârșitul lunii mai, datoria de stat reprezenta aproximativ 37% din PIB-ul prognozat pentru anul 2026.

Datele mai relevă și o creștere a costurilor de deservire a datoriei. În primele cinci luni ale anului, statul a achitat 1,72 miliarde de lei pentru serviciul datoriei interne și 705 milioane de lei pentru cea externă, în total peste 2,42 miliarde de lei.

În același timp, structura datoriei externe continuă să se modifice. Pentru prima dată, ponderea împrumuturilor cu dobândă flotantă a ajuns la 51,9% și au depășit-o pe cea a împrumuturilor cu dobândă fixă, care a coborât la 48,1%, ceea ce expune bugetul într-o măsură mai mare la eventuale creșteri ale ratelor internaționale ale dobânzilor.

Datele Ministerului Finanțelor mai arată că aproape 90% din datoria externă este contractată de la creditori multilaterali, iar principalii finanțatori sunt Fondul Monetar Internațional, Uniunea Europeană și Banca Europeană de Investiții.