Expertul crypto, Olga Tăbârță: Apariția tokenului DCT pe CoinMarketCap arată că și Moldova poate livra proiecte credibile

Pentru cine nu urmărește domeniul crypto: Cum explicați, pe scurt, ce este Double Case Token și la ce folosește azi, în viața reală? Cu ce l-ați compara?

De acum înainte, compania Double Case și Double Case Token sunt legate organic: dacă businessul crește, tokenul se apreciază; iar dacă tokenul câștigă valoare și vizibilitate, acest lucru se întoarce direct în popularizarea companiei și în creșterea vânzărilor de servicii. Exact cum creșterea economiei unei țări întărește moneda națională, la fel funcționează și un brand coin: moneda este strâns legată de brandul care o susține.

Double Case Token nu este un memecoin, ci un brand coin, legat direct de imaginea și dezvoltarea companiei. Iar pentru a preveni manipularea prețului, păstrăm 80% din masa totală a tokenului ca rezervă — un mecanism de protecție care face imposibil ca cineva să cumpere o cantitate suficient de mare încât să influențeze artificial piața. Această rezervă asigură stabilitatea proiectului.

Totodată, aceste 80% vor fi folosite în timp pentru a recompensa clienții, în funcție de activitatea și loialitatea lor față de serviciile noastre. Este o modalitate prin care succesul companiei se reflectă în mod direct în beneficiile comunității.

Așa cum creatorul Bitcoinului a lăsat peste 50% în blockchain pentru a preveni manipularea pieței, iar Steve Jobs a păstrat 80% din acțiunile Pixar pentru a evita concentrarea de capital, la fel procedăm și noi: menținerea unei rezerve mari este o garanție de încredere și un precedent pentru tokenizarea transparentă a capitalului real.

În Moldova, criptomonedele nu sunt reglementate, iar BNM a avertizat asupra riscurilor. Cum poate un moldovean să cumpere sau să vândă DCT corect, fără să încalce legea?

Într-adevăr, astăzi, cripto nu are încă un cadru juridic dedicat în Republica Moldova. Asta înseamnă că fiecare persoană acționează pe propria răspundere, înțelegând riscurile, fără garanții instituționale. Dacă decid să cumpere, pașii sunt clasici pentru un utility token pe Solana: își creează un portofel (ex. Phantom), cumpără SOL, apoi schimbă SOL în DCT pe un DEX (Raydium/Jupiter). Noi oferim ghidaj tehnic pas cu pas pe site — dar, atenție (!), nu oferim recomandări de investiții. Respectarea normelor KYC/AML ale platformelor folosite, păstrarea evidențelor și declararea corectă a eventualelor venituri conform legislației fiscale rămân responsabilitatea fiecăruia.

Percepția publică e amestecată: inovație vs. teren de escrocherii. Cum arată, în practică, diferența dintre un proiect serios și „zona gri”? Ce avertismente dați înainte de a investi?

Un proiect serios își arată cartea de identitate: tehnologie clară, contract transparent (adresă publică), model economic explicat, utilitate reală, echipă identificabilă și canale oficiale de comunicare. În cazul DCT, standardul tehnic (SPL pe Solana), adresa contractului, emisia fixă și utilitatea în ecosistem sunt publice pe site. Avertismentul meu rămâne același, indiferent de proiect: verificați sursele oficiale, nu investiți bani de care aveți nevoie mâine, feriți-vă de promisiuni de randamente „garantate”, folosiți doar canale listate oficial, documentați riscurile volatilității și ale auto-custodiei.

Moldova vrea să reglementeze piața cripto până în 2027. Aveți dialog cu instituțiile? Cat de pregătiți credeți că sunt actorii guvernamentali care vor lucra la această reglementare?

Susținem un cadru clar, compatibil cu practicile europene (MiCA), care să separe net utilitatea legitimă de abuzuri și să creeze o pistă pentru inovație, investiții și talent. Este însă un proces complex, care necesită formare, consultare și răbdare, pentru că vorbim despre o industrie nouă chiar și pentru țările dezvoltate.Eu cred că actorii guvernamentali din Moldova sunt abia la început de drum în această direcție, dar tocmai de aceea e important ca mediul privat să fie un partener activ. Suntem gata să oferim expertiză tehnică, exemple de bune practici și propuneri concrete. Ce ne dorim, în esență, este o reglementare echilibrată — care să protejeze cetățenii, dar să nu blocheze inovația. Să existe reguli clare de conformitate (KYC/AML), dar și o cale deschisă pentru startup-urile oneste care vor să construiască local, nu să plece în afara țării.

Ați anunțat intenția de listare pe platforme internaționale. Ce e confirmat și ce rămâne obiectiv? Realist, când ar putea fi tranzacționat DCT „pe piețele mari”?

Suntem foarte bucuroși să anunţăm că, începând cu data de 12 noiembrie, DCT este oficial listat pe CoinMarketCap, ceea ce constituie un prim pas major în vizibilitatea şi accesul publicului larg. Momentul acesta confirmă că am respectat criteriile tehnice şi de transparenţă pentru una dintre cele mai recunoscute platforme de date din industrie. Ceea ce rămâne la nivel de obiectiv: listarea pe burse centralizate (CEX) importante – de exemplu Binance, KuCoin, Huobi etc. Aici procesul implică negociere, conformitate, evaluarea lichidităţii şi acorduri comerciale. Realist vorbind, dacă totul merge conform planului şi condiţiile pieţei sunt favorabile, ne aşteptăm ca tranzacţionarea DCT pe o „piaţă mare” să se poată realiza în trimestrul Q1 sau Q2 2026. Totuşi, subliniez: nu dăm dată fixă până la confirmarea oficială.

#Olga Tăbârță #crypto

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.

#puhăceni #centru de deșeuri #șerpeni #anenii noi