Criza gazelor continuă: Gazprom evită rezervările pentru regiunea transnistreană în februarie

Scrie o știre. Gazprom nu a făcut luni rezervări de capacitate pe luna februarie pe gazoductul transbalcanic pentru a transporta gaze în regiunea transnistreană. Conform calendarului ENTSO-G, licitațiile pentru rezervarea capacităţilor lunare pentru luna următoare se desfăşoară în fiecare a treia zi de luni a lunii curente.

La 20 ianuarie, au fost făcute următoarele rezervări:

-frontiera Turcia – Bulgaria, cca 3.1 mln m3/zi din cca 6.1 mln m3/zi ofertaţi

-frontiera Bulgaria – România, cca 0,7 mln m3/zi din cca 9,7 mln m3/zi ofertaţi

-la frontiera România- Ucraina (Isaccea – Orlovca) a fost ofertată o capacitate de cca 11,5 mln m3/zi, dar nu au fost făcute rezervări

-frontiera România- Moldova (gazoductul Iaşi – Chișinău) au fost rezervate cca 5 mln m3/zi din cei cca 6,1 mln m3/zi scoşi la licitaţie.

Potrivit autorităților din ţările traversate de Coridorul vertical, aceste rezervări au fost făcute de traderi internaționali. Rezervări de capacitate mai pot fi făcute și zilnic, însă acestea vor presupune costuri mai mari.

Amintim că Ministerul Energiei a propus administrației din regiunea transnistreană suport în achiziționarea gazelor naturale de pe bursele europene sau Bursa română de Mărfuri din Chișinău încă în decembrie 2024, anticipând criza umanitară generată în regiunea transnistreană de sistarea unilaterală, contrar prevederilor contractuale, a livrărilor de gaze naturale de către Gazprom.

#transnistria #gaz #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite au prezentat aliaților europeni un plan preliminar de încetare a focului în Ucraina, care prevede păstrarea sub control rusesc a teritoriilor ocupate, relaxarea sancțiunilor împotriva Moscovei și renunțarea la aderarea Ucrainei la NATO. Dezvăluirea a fost făcută de agenția Bloomberg, care citează oficiali europeni la curent cu negocierile.

Potrivit surselor, planul a fost discutat joi la Paris, în cadrul unei întâlniri la nivel înalt, la care au participat președintele Franței Emmanuel Macron, diplomați din Marea Britanie și Germania, precum și trimisul special al SUA, Steven Witkoff, și secretarul de stat american Marco Rubio.

Documentul, aflat deocamdată în stadiu preliminar, nu a fost discutat cu partea ucraineană, însă Kievul, potrivit surselor Bloomberg, ar fi deschis la un armistițiu dacă și Kremlinul ar accepta un acord. Diplomații europeni subliniază însă că niciun stat occidental nu recunoaște anexarea teritoriilor ocupate de Rusia.

În paralel, secretarul de stat Marco Rubio a purtat discuții directe cu ministrul de externe rus Serghei Lavrov, iar președintele american Donald Trump a declarat joi că Washingtonul așteaptă un răspuns clar din partea Rusiei „până la sfârșitul săptămânii”. În lipsa unui semnal pozitiv din partea Moscovei, SUA amenință că se vor retrage din procesul de mediere.

Rubio a adăugat că SUA nu sunt, deocamdată, pregătite să negocieze garanțiile de securitate solicitate de Ucraina, o poziție contestată de oficialii europeni care consideră că asemenea garanții sunt esențiale pentru stabilirea și menținerea unui regim de încetare a focului.

În paralel, delegația ucraineană prezentă la Paris a discutat despre un eventual mecanism de monitorizare internațională a unui armistițiu și despre posibilitatea trimiterii unui contingent de menținere a păcii.

Potrivit vicepreședintelui SUA, J.D. Vance, prezent vineri la Roma într-o întrevedere cu premierul italian Giorgia Meloni, Washingtonul este „optimist” în privința perspectivei unui acord: „Chiar și în ultimele 24 de ore, au apărut lucruri interesante. Avem speranțe că ne apropiem de finalul acestui război”, a declarat oficialul american.

Acest posibil acord de pace propus de administrația Trump ar putea marca o cotitură majoră în politica internațională, însă ridică semne de întrebare majore privind suveranitatea Ucrainei și viitorul arhitecturii de securitate europene.