Băncile europene se pregătesc pentru șocuri economice globale: Ce impact vor avea războaiele comerciale?

21 Ian. 2025, 06:05
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
21 Ian. 2025, 06:05 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Autoritatea Bancară Europeană (EBA) a anunțat luni că va evalua modul în care băncile europene ar face față unui scenariu în care tensiunile geopolitice ar escalada și ar conduce la războaie comerciale. Testele de stres, care vor implica 64 de bănci din Uniunea Europeană și Norvegia, vor analiza reziliența acestora în fața unor șocuri economice semnificative, potrivit Reuters.

Scenariul testat presupune un declin al PIB-ului Uniunii Europene cu 6,3% în perioada 2024-2027, ca urmare a unui impact economic sever al tensiunilor comerciale și geopolitice. Această simulare include efecte negative asupra lanțurilor de aprovizionare, creșterea inflației și scăderea încrederii consumatorilor, care ar putea conduce la o creștere a șomajului. Testele vor evalua capacitatea băncilor de a face față acestor provocări economice și de a menține stabilitatea financiară în caz de criză.

Rezultatele testelor de stres vor fi publicate în luna august și vor contribui la procesul de supervizare a sectorului bancar european. În paralel, Banca Centrală Europeană (BCE) va efectua teste suplimentare pentru băncile din statele membre care nu sunt incluse în evaluarea EBA.

Aceste teste sunt esențiale pentru a evalua necesarul de capital al băncilor pentru a absorbi posibile pierderi și pentru a susține economia europeană în perioade de instabilitate economică. De asemenea, ele oferă o imagine clară asupra capacității instituțiilor financiare de a rămâne reziliente în fața unor șocuri externe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

30 Sept. 2026, 16:16
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
30 Sept. 2026, 16:16 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Ritmul de creștere a datoriei de stat a devenit periculos și presiunea dobânzilor va pune o povară tot mai mare pe buget în anii următori, susține deputatul Ion Chicu într-o intervenție video.

Potrivit lui Chicu, în primele opt luni ale anului 2026 datoria de stat ar fi crescut cu aproape 15 miliarde de lei, ceea ce ar însemna, în medie, circa 2 miliarde de lei împrumutate lunar. Ministerul Finanțelor publică separat datele cu privire la datoria internă și externă, inclusiv situația la 31 august 2026.

„În opt luni, datoria statului nostru a crescut cu aproape 15 miliarde de lei. În medie, cam 2 miliarde pe lună împrumută acest Guvern”, a declarat deputatul.

Chicu afirmă că aceste împrumuturi sunt utilizate inclusiv pentru acoperirea cheltuielilor curente ale statului și estimează că, la un cost al finanțării de aproximativ 10% pe an, pentru fiecare 2 miliarde de lei împrumutate ar urma să fie plătite circa 200 de milioane de lei doar sub formă de dobânzi.

„Pe tot ce împrumută Guvernul timp de o lună, la anul numai dobânda ar însemna 200 de milioane de lei”, a spus deputatul, comparând suma cu bugetele anuale cumulate ale unor municipii precum Hâncești sau Edineț.

Chicu a criticat și intențiile de reducere a deficitului bugetar prin majorarea taxelor și impozitelor, susținând că această abordare ar pune presiune suplimentară pe economie și populație. El a acuzat autoritățile că nu reduc suficient cheltuielile publice și că se limitează la declarații.

Deputatul a calificat situația drept „foarte gravă” și a avertizat că menținerea actualului ritm de îndatorare ar putea crea probleme serioase pentru finanțele publice.

Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, la sfârșitul lunii august 2026, datoria de stat a Republicii Moldova a ajuns la aproximativ 147,7 miliarde de lei, față de circa 132,8 miliarde de lei la începutul anului. Astfel, în primele opt luni, soldul datoriei a crescut cu aproape 15 miliarde de lei.