Tranzacție controversată! Gazul Moldovei va ajunge în cryptofermele din Transnistria, Slusari face acuzații grave

31 Ian. 2025, 13:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
31 Ian. 2025, 13:54 // Actual //  Ursu Victor

Alexandr Slusari, membru al Consiliului Energocom, a lansat acuzații grave privind tranzacția de 30 milioane de euro din grantul european, destinată livrării de gaz pentru Transnistria. Potrivit acestuia, acordul ar fi fost realizat cu cedări nejustificate față de regimul separatist, fără a exista o justificare adecvată pentru facilitarea livrărilor către regiunea nerecunoscută.

„În cadrul tranzacției, Transnistria va primi 3,2 milioane de metri cubi de gaz pe zi, o cantitate considerată suficientă pentru a acoperi toate necesitățile regiunii, inclusiv pentru industrie și fermele de criptomonede”, spune Slusari.

Slusari subliniază că, în ciuda acestui volum generos, MGRES (centrala termoelectrică din stânga Nistrului) nu are nici o obligație de a furniza excesul de electricitate către Chișinău, ceea ce amplifică îngrijorările legate de stabilitatea energetică a Republicii Moldova.

„Este inacceptabil ca, în plin context de criză energetică, Moldova să facă astfel de concesii față de un regim separatist. Aceste cedări ar putea avea implicații grave asupra securității energetice naționale și a capacității țării de a-și gestiona propriile resurse”, a declarat Slusari într-o postare.

În dimineața zilei de astăzi, premierul Dorin Recean declara că Guvernul va semna un contract de finanțare nerambursabilă cu Comisia Europeană prin care vom primi un sprijin gratuit în valoare de 64 de milioane de euro.

„30 de milioane de euro vor fi folosiți pentru a cumpăra gaz și energie electrică pentru ambele maluri ale Nistrului. Respectiv, 20 de milioane Euro vor merge pentru achiziționarea gazelor naturale ca ajutor umanitar destinat regiunii transnistrene a Republicii Moldova, iar 10 milioane Euro pentru achiziționarea energiei electrice pentru necesitățile malului drept al Nistrului. iar alte 34 de milioane de euro vor veni ca suport bugetar”, spunea Recean.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.