Moldova exportă, dar fermierii încasează puțin! Ce se ascunde în spatele exporturilor agricole către UE?

Produsele agricole primare din Republica Moldova reprezintă aproximativ 62,1% din totalul exporturilor moldovenești pe piața Uniunii Europene, având o valoare de 637,9 milioane de euro. În contrast, produsele alimentare procesate moldovenești exportate în UE se situează la 38,3% din totalul exporturilor de produse alimentare, cu o valoare de 402,4 milioane de euro, potrivit unui studiu al Agenției de Investiții.

În ultimii zece ani, comerțul cu produse alimentare primare între Republica Moldova și Uniunea Europeană a înregistrat o creștere constantă, cu o rată anuală de creștere de 18,5%. Aceasta este o performanță remarcabilă, având în vedere că importurile de produse alimentare din UE au crescut cu o rată anuală de doar 5,93%.

De asemenea, comerțul cu produse alimentare procesate a înregistrat o creștere semnificativă, cu o rată anuală de creștere de 13,36%. Cu toate acestea, balanța comercială rămâne deficitară, Moldova importând mai multe produse alimentare procesate decât exportă în UE.

Principalele produse agricole primare cu cel mai mare potențial de export în UE sunt grâul, porumbul și semințele de rapiță. Aceste produse au o valoare ridicată a exporturilor și înregistrează creșteri anuale semnificative. În același timp, produsele alimentare procesate din Moldova, cum ar fi uleiul de floarea-soarelui, vinurile și sucurile de fructe și legume, au, de asemenea, un potențial mare de export datorită valorii ridicate și creșterii constante.

În ceea ce privește structura exporturilor moldovenești de produse agroalimentare în UE în 2023, produsele primare (materii prime agricole) domină, dar produsele procesate își câștigă terenul. Printre principalele produse de export se numără uleiul de floarea-soarelui, cu o valoare de 212,1 milioane EUR, urmat de grâu, cu 163,5 milioane EUR, și semințele de floarea-soarelui, cu 115 milioane EUR.

Printre produsele procesate exportate se regăsesc vinurile (59,5 milioane EUR), sucurile de fructe și legume (29,3 milioane EUR), produsele de brutărie (17,5 milioane EUR), fructele procesate (16,9 milioane EUR), fructele uscate (14,4 milioane EUR), ciocolata (6,5 milioane EUR), preparatele alimentare (6,3 milioane EUR), dulcețurile (5,9 milioane EUR) și făina de grâu (5,1 milioane EUR).

Aceste date subliniază un potențial de export considerabil al Republicii Moldova, în special pentru produsele agricole primare și cele alimentare procesate, care continuă să câștige teren pe piața Uniunii Europene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#produse #export #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”