Condțiile UE pentru ajutorul de 60 milioane de euro pentru Transnistria: tarife de piață și drepturi fundamentale

Uniunea Europeană a anunțat un pachet suplimentar de asistență în valoare de 60 de milioane de euro pentru acoperirea necesităților energetice ale regiunii transnistrene până la mijlocul lunii aprilie, având în vedere criza energetică actuală. Această sumă reprezintă 70% din consumul social de energie al regiunii, care a fost înregistrat înainte de izbucnirea crizei.

Pentru a putea beneficia de acest ajutor, regiunea transnistreană trebuie să îndeplinească o serie de condiționalități. Printre acestea se numără adoptarea unor măsuri concrete pentru respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale în regiune, cu un plan clar care să fie convenit cu Guvernul Republicii Moldova înainte de a fi valorificat ajutorul european.

De asemenea, va fi necesar ca autoritățile transnistrene să adopte un plan de actualizare treptată a tarifelor la energie, astfel încât acestea să ajungă la prețurile de piață, începând cu consumatorii casnici din regiune.

Companiile mari care exportă produse din Transnistria vor trebui să plătească prețurile de piață pentru energia consumată, iar consumatorii industriali cu un consum mare de energie vor fi excluși din pachetul de sprijin financiar.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#conditii #bani #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Educației, Dan Perciun, nu consideră că rezultatele slabe înregistrate la Marea Dictare Națională trebuie tratate ca un indicator al nivelului de cunoaștere a limbii române. Întrebat cum apreciază faptul că doar 26 dintre cei 3 500 de participanți, adică 0,74%, au reușit să obțină nota 10, oficialul a insistat că evenimentul nu este un examen, ci o sărbătoare dedicată limbii române.

„Marea Dictare nu este un examen. Marea Dictare este o sărbătoare. Nu este obiectivul Marii Dictări să testăm cunoștințele de gramatică. Este să petrecem timpul împreună, în comunitate, celebrând limba română”, a declarat Dan Perciun.

Ministrul a explicat că evenimentul este deschis tuturor, indiferent de nivelul de pregătire sau de competențele lingvistice, iar scopul principal este încurajarea participării și promovarea limbii române.

„Încurajăm pe toată lumea, indiferent de nivelul lor de competențe lingvistice, să vină să participe și să facă parte din această mare sărbătoare a limbii române. Iar cei care demonstrează competențe înalte sunt premiați”, a precizat oficialul.

Întrebat direct dacă un rezultat de numai 0,7% de note maxime poate fi considerat unul bun, ministrul a evitat să ofere o apreciere categorică, argumentând că participanții provin din categorii foarte diferite.

„Depinde foarte mult de cei care au participat. Noi avem în fiecare an copii de diferite vârste, avem vorbitori de limba rusă, avem copii cu dizabilități de vedere care au participat anul acesta”, a explicat Perciun.

Ministrul a subliniat că rezultatele de la Marea Dictare nu pot fi comparate cu cele ale unor examene școlare, întrucât evenimentul nu este conceput ca o evaluare academică.

„Acesta nu este un exercițiu academic și nu are niciun sens să îl tratăm ca pe un exercițiu academic. Putem vorbi despre rezultatele la examenul de clasa a IX-a sau de clasa a XII-a. Marea Dictare este, în primul rând, o sărbătoare”, a insistat ministrul Educației.

Datele prezentate de Ministerul Educației arată însă că notele maxime au fost o raritate. Din totalul celor 3.500 de participanți, doar 26 au obținut nota 10, echivalentul a 0,74%. Alți 105 participanți au primit nota 9, ceea ce ridică numărul celor cu rezultate de 9 și 10 la 131 de persoane, sau 3,74% din total.

Cu alte cuvinte, aproximativ unul din 135 de participanți a reușit să scrie dictarea de nota 10, iar unul din 27 a obținut cel puțin nota 9. În același timp, 3.369 de persoane, reprezentând 96,26% dintre participanți, nu au obținut niciuna dintre cele două note de vârf.

La ediția din acest an, participanții au avut de transcris un fragment din piesa „Testamentul”, semnată de umoristul și dramaturgul Gheorghe Urschi. Textul provine dintr-o comedie satirică scrisă în urmă cu aproximativ patru decenii.