Chișinău: Orașul sufocat de mașini – 25% din spațiul urban ocupat de autoturisme

Problema densității autoturismelor în Chișinău a devenit o provocare majoră, potrivit economistului Veaceslav Ioniță. Într-o analiză recentă, acesta a evidențiat faptul că autoturismele ocupă deja 25,8% din suprafața urbană destinată transportului, comparativ cu 18,3% în 2015. Practic, o pătrime din spațiul stradal este acoperit de mașini, blocând circulația normală.

„Din trei benzi de circulație, două sunt transformate spontan în parcări”, notează Ioniță, subliniind că Chișinăul este un exemplu clasic de oraș sufocat de un număr necontrolat de autoturisme. Spre comparație, în municipii mai mici, precum Comrat sau Hâncești, autoturismele ocupă doar 1% din spațiul urban destinat transportului.

Pentru a aborda această problemă, Ioniță propune introducerea unei taxe de parcare, măsură care ar putea genera între 100 și 200 milioane lei anual. Fondurile ar putea fi utilizate pentru subvenționarea transportului public, încurajând astfel utilizarea acestuia în detrimentul autoturismelor.

Un exemplu de succes este Tokyo, unde 93% din deplasări sunt realizate cu transportul public, iar numărul de mașini pe cap de locuitor este cu 35% mai mic decât în Chișinău. În capitala Japoniei, parcările stradale sunt inexistente, iar traficul rutier este fluid.

„Este timpul să luăm măsuri concrete pentru a elibera Chișinăul de sufocarea cauzată de autoturisme”, concluzionează Veaceslav Ioniță, avertizând asupra riscului ca orașul să devină complet imobil în lipsa unor soluții urgente.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#parcare #mașini #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.