Petrolul rusesc, cu discount pentru China. Prețurile scad după sancțiuni

Rusia a fost nevoită să reducă prețul petrolului exportat către China după ce sancțiunile impuse de administrația Joe Biden în urmă cu o lună au început să aibă un impact semnificativ asupra veniturilor sale din exporturile de petrol. Companiile chineze de prelucrare a petrolului au redus achizițiile din cauza sancțiunilor și a problemelor logistice, iar tarifele de transport pentru navele care nu sunt incluse în listele negre au crescut de mai multe ori, forțând furnizorii ruși să scadă prețurile.

Livrările de petrol ESPO din portul de pe coasta de est Kozmino pe nave care nu se află sub sancțiuni, cu încărcătura în martie, sunt realizate cu o primă de 2-3 dolari pe baril față de Brent, potrivit informațiilor oferite de Bloomberg, care citează traderi. Spre comparație, în ianuarie, pentru aceleași condiții, prima era de 5 dolari și mai mult. (Spre deosebire de petrolul Urals, exportat din porturile vestice ale Rusiei, ESPO, mai puțin sulfurat, poate fi mai scump decât Brent).

De asemenea, cumpărătorilor li se oferă opțiunea de a accepta petrolul livrat pe o navă sancționată la un preț și mai scăzut, a mai raportat Bloomberg. Potrivit traderilor, companiile chineze de prelucrare a petrolului de stat refuză să semneze în februarie contracte pentru livrări de ESPO, analizând riscurile și posibilele consecințe. Pe de altă parte, rafinăriile independente, multe dintre ele situate în provincia Shandong, au redus procesarea cu mai mult de jumătate, ajungând la cel mai scăzut nivel de la martie 2020, în perioada pandemiei. Pentru ele, petrolul rusesc a devenit mult mai scump din cauza costurilor mari de transport.

În a doua jumătate a lunii ianuarie, tarifele de transport au crescut de cinci ori față de nivelurile dinainte de 10 ianuarie, când au fost impuse sancțiunile care au vizat majoritatea navelor care făceau livrări în China cu ESPO și alt sortiment din Extremul Orient, Sokol.

Traderii afirmă că, pentru a păstra comerțul cu ESPO, cumpărătorii și vânzătorii analizează posibilitatea de a descărca petrolul pe terminale de petrol mai puțin cunoscute sau în afacerea provinciei Shandong, precum și de a transfera încărcătura pe mare pe alte nave. Totuși, aceste măsuri vin cu creșterea cheltuielilor, iar majoritatea rafinăriilor nu își pot permite acum astfel de costuri suplimentare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rusiam china #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova trebuie să reducă deficitul bugetar și, în același timp, să păstreze investițiile publice, consideră expertul economic Veaceslav Ioniță. Potrivit acestuia, finanțele publice se află într-o perioadă dificilă, iar statul ajunge să se bazeze tot mai mult pe împrumuturi interne, care sunt mai scumpe.

Expertul afirmă că, în ultimii șapte ani, cheltuielile bugetare au depășit veniturile cu aproximativ 94 de miliarde de lei. Pentru 2026, deficitul bugetar este estimat la aproape 21 de miliarde de lei, echivalentul a circa 5,5% din PIB. Guvernul și-a propus să readucă deficitul sub pragul de 3%, ceea ce ar necesita, potrivit lui Ioniță, o creștere a veniturilor bugetare cu aproximativ 9,4 miliarde de lei.

„Nu poți trăi veșnic cu această situație, deoarece se adună anumite costuri enorme”, a declarat economistul.

O problemă tot mai mare o reprezintă costurile de finanțare. Cheltuielile statului pentru plata dobânzilor au ajuns de la aproximativ 600 de milioane de lei anual până în 2014 la 5,44 miliarde de lei în 2023, iar pentru 2026 sunt estimate la 6,3 miliarde de lei.

Ioniță atrage atenția că Moldova se împrumută tot mai mult de pe piața internă. În acest an, dobânzile pentru împrumuturile interne sunt estimate la 4,2 miliarde de lei, față de 2,5 miliarde de lei în 2025.

„Am trecut de la granturi și împrumuturi externe la împrumuturi interne. Aceasta a deteriorat dramatic capacitatea țării de a gestiona deficitul bugetar”, a spus expertul.

Și datoria publică a crescut semnificativ, de la aproximativ 60 de miliarde de lei în 2019 la 138,5 miliarde de lei în 2025. În primul trimestru din 2026, aceasta a ajuns la aproape 149,5 miliarde de lei, iar în trimestrul al doilea ar fi depășit 150 de miliarde.

Potrivit lui Ioniță, problema este și durata foarte scurtă a împrumuturilor. În Moldova, durata medie este de aproximativ 260-270 de zile, în timp ce statele dezvoltate se împrumută, de regulă, pe perioade mult mai lungi.

Expertul consideră că soluția nu poate fi doar majorarea taxelor și recomandă creșterea finanțării externe nerambursabile. În ultimii cinci ani, granturile au reprezentat aproximativ 1,5% din PIB, însă în 2025 ponderea lor a coborât la 1,3%, iar pentru prima jumătate a lui 2026 nivelul anualizat este estimat la doar 0,6% din PIB.

„Dacă am avea astăzi granturi de 3,0% din PIB nu ar trebui de majorat povara fiscală. Trăim cea mai dramatică perioadă când nu avem granturi aproape deloc, împrumuturi externe ieftine foarte puține, iar accentul este pus pe împrumuturi interne, care sunt foarte scumpe”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Economistul susține că reducerea deficitului trebuie combinată cu investiții publice și atragerea unor credite externe mai avantajoase, pentru a reduce presiunea exercitată de împrumuturile interne asupra bugetului.