Drumul scandalurilor! Andrei Spînu, vizat indirect în dosarul Leova-Bumbăta: Când va fi audiat?

În cadrul emisiunii „Rezoomat” de la Rlive, Veronica Dragalin, șefa Procuraturii Anticorupție, a oferit detalii despre investigațiile în dosarul legat de construcția drumului Leova-Bumbăta. Ea a subliniat că expertiza tehnică, esențială pentru acest caz, a fost programată de Centrul Național de Expertize Judiciare (CNEJ) pentru trimestrul I din 2028, invocând volumul mare de lucru.

„Noi am insistat ca această procedură să fie urgentată, însă, după luni de așteptare, am constatat că expertul identificat inițial în România era specializat în construcții de clădiri, nu de drumuri. Acum încercăm să găsim un expert adecvat în Ucraina. Până în prezent, nu avem o dată concretă privind finalizarea expertizei”, a declarat Dragalin.

Declarația a generat o reacție din partea Centrului de Expertize de la Ministerul Justiției, care a contestat informațiile, susținând că expertiza ar putea fi gata în câteva luni. Totuși, Veronica Dragalin a reiterat că răspunsurile oficiale primite indică anul 2028 drept termen estimativ.

În dosarul Leova-Bumbăta sunt deja vizați șeful Administrației de Stat a Drumurilor și un agent economic, ambii având statut de învinuit. Întrebată și despre posibilitatea implicării altor persoane, Dragalin a precizat:

„Am descoperit rolul mai multor persoane care au contribuit la construcția acestui drum la prețul stabilit. Multe persoane au fost audiate, iar investigațiile continuă. Nu excludem ca și alte persoane să primească statut de bănuit sau învinuit”.

Veronica Dragalin a menționat că deciziile privind audierea unor oficiali, cum ar fi fostul ministru al Infrastructurii Andrei Spînu, sunt luate în funcție de mai mulți factori. „Examinăm toate aspectele din toate punctele de vedere și decidem în funcție de necesitățile investigației”, a adăugat aceasta.

În prezent, în dosar există două persoane cu statut de bănuit. Este vorba de șeful Administrației de Stat a Drumurilor, Sergiu Behjan și un administrator al unei companii private. Or, prejudiciul estimat urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei.

Proiectul podului Leova-Bumbăta a stârnit critici din cauza costurilor exorbitante, aproximativ 3,5 milioane de euro pe kilometru de drum, transformându-l în cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova. Costurile totale se ridică la 260 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bumbata #leova #drum #scandal

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul Ucrainei a adoptat o lege care permite achiziția a doi reactori nucleari destinați unei centrale neterminate din Bulgaria, construită inițial în perioada sovietică. Noile unități, pe care Ucraina plănuiește să le pună în funcțiune în următorii 2-3 ani, vor contribui la compensarea pierderii Centralei Nucleare Zaporojie, ocupată de Rusia, și la refacerea capacităților de producție distruse de bombardamentele rusești.

Negocierile pentru achiziție au început în vara anului 2023. Compania „Energoatom” spera să demareze instalarea reactoarelor la Centrala Nucleară Hmelnițki din vestul Ucrainei încă din iunie 2024. Cu toate acestea, lipsa cadrului legislativ a întârziat proiectul, potrivit Reuters. Deși tranzacția a întâmpinat critici din partea unor parlamentari și experți energetici, Rada Supremă a aprobat marți legea necesară pentru achiziție. Suma exactă a tranzacției nu a fost dezvăluită, dar oficialii ucraineni au indicat anterior că Bulgaria solicită 600 de milioane de dolari.

Reactoarele vor fi instalate la Centrala Hmelnițki, care a fost proiectată pentru patru unități, dintre care doar două au fost construite, lucrările la celelalte fiind suspendate după dezastrul de la Cernobîl.

Reactoarele achiziționate provin de la centrala nucleară „Belene” din Bulgaria, un proiect început în perioada sovietică, continuat ulterior de Rosatom și oprit în 2012. Martin Vladimirov, director în cadrul Centrului pentru Studiul Democrației din Sofia, a descris proiectul „Belene” drept un instrument-cheie prin care Rusia a încercat să își extindă influența asupra elitei politice și economice din Bulgaria.

În contextul în care energia nucleară reprezintă 60% din producția de electricitate a Ucrainei, reactoarele bulgare sunt esențiale. Ucraina a suferit pierderi semnificative din cauza atacurilor rusești: 90% din capacitățile de producție termică și 40% din cele hidroelectrice au fost distruse, conform autorităților ucrainene.

Ministrul Energiei din Ucraina estimează că primul dintre cei doi reactori ar putea deveni operațional în 2-3 ani. Președintele Volodimir Zelenski a salutat decizia Radei, considerând-o „un pas important” pentru securitatea energetică a țării: „Acești reactori ne vor permite să trecem peste lunile de iarnă fără să depindem de importuri de energie electrică”.